Articole scrise de Daniel Guţă

Deși nu a fost pus în practică, unul dintre cele mai controversat proiecte miniere anunțate în ultimele trei decenii în România a lăsat urme adânci asupra localității Roșia Montană din Munții Apuseni, locul celor mai bogate zăcăminte aurifere din țară.

Cetatea medievală din Orăștie a fost deschisă după patru ani de la intrarea în renovare. Așezarea veche de opt secole a fost clădită de sași și a trecut prin transformări ample în ultimele secole.

Autostrăzile sunt printre cele mai riscante locuri în care mașinile pot suferi avarii, din cauza vitezelor mari de circulație, astfel că șoferii care fac pană pe autostradă trebuie să trateze astfel de evenimente cu precauție.

Singura mină de grafit din România a funcționat timp de jumătate de secol, până în anii '90, dar recent, zăcământul mineral a revenit în atenție, fiind considerat o resursă naturală importantă care ar putea fi valorificată în anii următori.

Cele mai complexe lucrări de infrastructură rutieră și feroviară din România se află încă în șantier, însă, în ultimul deceniu, unele dintre aceste proiecte de amploare au oferit motive de mândrie constructorilor lor.

Șantierele Autostrăzii Sibiu - Făgăraș au fost deschise recent, dar finalizarea lucrărilor pe cei 70 de kilometri de autostradă este estimată pentru anul 2027. Noua autostradă va conecta orașul Făgăraș din centrul României la rețeaua de autostrăzi, facilitând călătoriile spre Brașov.

În urmă cu cinci decenii, stațiunile din România se aflau în plină transformare, datorită numărului mare de români nevoiți să își petreacă vacanțele în țară, dar și a goanei regimului Ceaușescu după valută. Multe dintre marile hoteluri ridicate în anii ’70 au ajuns, între timp, aproape pustii.

Din Bucovina până la Dunăre, Via Transilvanica se întinde pe mai mult de 1.400 de kilometri, traversând zece județe, pe poteci de munte și deal cu peisaje remarcabile, prin sate pitorești și așezări antice și medievale valoroase pentru istoria regiunii. Multe dintre ele sunt repere ale turismului.

Câteva imagini cu afaceristul Nicolae Cristescu, aflat în centrul unui scandal legat de ocuparea ilegală a Pieței 16 Februarie din Capitală, au devenit virale pe rețelele de socializare, datorită stilului de viață extravagant afișat de acesta.

Timp de aproape un secol, uzinele metalurgice din Baia Mare, actualul fost combinat Phoenix, s-au numărat printre cele mai performante unități industriale din România. Locul în care au funcționat a rămas însă unul dintre cele mai poluate din țară.

Autoturismele Trabant s-au numărat printre puținele mașini de import care au intrat pe piața românească în deceniile de comunism. Deși românii așteptau chiar și câțiva ani pentru a intra în posesia lor, aceste mașini au fost frecvent subiecte de bancuri în fostul bloc comunist din Europa de Est.

La un an de la inaugurare, Transapuseana, șoseaua care traversează una dintre cele mai spectaculoase zone din Munții Apuseni, a câștigat aprecierea multor români. Unii spun că este chiar mai atrăgătoare decât celebrele Transalpina și Transfăgărășan.

Tunelul Robești, al doilea șantier al autostrăzii de pe Valea Oltului, alături de Viaductul Boița, a fost deschis recent, însă numeroși români se îndoiesc că tronsonul de peste 31 de kilometri din defileu va putea fi finalizat în termenul prevăzut în contract: anul 2028.

La 569 de ani de la moartea sa, Ioan de Hunedoara, una dintre cele mai strălucite personalități din istoria României, a fost comemorat în Hunedoara și Alba Iulia, două locuri emblematice din povestea eroului medieval.

Cea mai înaltă clădire din Transilvania se înalță la aproape 100 de metri și este punctul de reper al orașului Satu Mare. Arhitectura Palatului Administrativ a stârnit numeroase controverse, dar unii specialiști au considerat-o drept una dintre cele mai reușite astfel de construcții.

Cluj-Napoca și Oradea vor fi legate complet prin Autostrada Transilvania (A3) cel mai devreme în 2031, însă unele dintre sectoarele autostrăzii aflate în șantier ar putea fi finalizate chiar în acest an.

Numeroși români au păstrat amintirile tulburătoare ale abuzurilor la care au fost supuși ori au devenit martori, în timpul încercărilor temerare de a părăsi România, trecând „fâșia verde” din vestul României spre fosta Iugoslavie.

După aproape trei ani în care s-a aflat în șantier de conservare și restaurare, Amfiteatrul antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, unul dintre cele mai valoroase monumente din vremea romanilor, a fost redeschis publicului.

Paroșeni, cea mai veche termocentrală pe cărbune din România rămasă în funcțiune, a fost inaugurată în 1955 și s-a bazat în cele șapte decenii de funcționare pe cărbunele din Valea Jiului.

Fărășești, unul dintre satele izolate din județul Timiș, a reușit să supraviețuiască declinului care a afectat numeroase astfel de așezări din România și pentru că mulți localnici sunt dispuși să „facă naveta” la Timișoara, aflată la peste 100 de kilometri.

Noua telecabină a Cetății Devei, parte a unei investiții de patru milioane de euro, a fost repusă în funcțiune marți, după jumătate de an, însă a funcționat doar câteva ture.

După mai multe probleme legate de calitatea materialelor și a lucrărilor la noua telecabină a Cetății Devei, care au dus la oprirea ei pe o perioadă îndelungată, telecabina de patru milioane de euro a fost declarată funcțională. Totuși, autoritățile rămân precaute.

Un câine din rasa Rottweiler, pierdut în urmă cu câteva zile de proprietarul său în Uricani, a fost capturat după ce a mușcat un copil în vârstă de opt ani. Victima a ajuns la spital.

Lindenfeld, un sat părăsit din Banatul Montan, ascunde o mulțime de povești tulburătoare. Comunitatea de boemi care l-a locuit a trăit un șir de drame, iar în cele din urmă s-a risipit. În ultimii ani, așezarea a fost reanimată de turiștii de pe Via Transilvanica.

Călătoriile pe drumurile din Bulgaria îi fac pe români să constate că, deși infrastructura din țară le poate da motive de nemulțumire, la întoarcerea acasă o privesc cu mai multă îngăduință și chiar cu mândrie.

Șase luni au trecut de la începerea lucrărilor de excavare a viitoarelor tuneluri de pe Autostrada Lugoj - Deva. Cele patru galerii ale acestora însumează circa 4,6 kilometri, iar până în prezent cea mai mică dintre ele a fost străpunsă.

Lacul Vidraru va fi golit pentru prima dată după șase decenii de la înființare și ar putea scoate la iveală rămășițe ale fostei așezări Cumpăna, un loc marcat de povești tulburătoare.

Un nou trend popularizat pe TikTok atrage tot mai mulți adolescenți: smellmaxxing. Acesta descrie preocuparea tinerilor pentru un miros corporal plăcut, obținut prin parfumuri de lux, ale căror costuri sunt suportate, de cele mai multe ori, de părinți.

Contestat cu înverșunare de organizațiile de mediu, proiectul minier Rovina, care vizează exploatarea unuia dintre cele mai mari zăcăminte de aur și cupru din Europa, ar putea însemna reîntoarcerea la minerit, după două decenii, într-una dintre faimoasele zone ale „Patrulaterului aurifer”.

Provocările unui nou început în Occident s-au schimbat pentru români în ultimii ani, dar numeroși tineri își doresc să le înfrunte, chiar și atunci când aventura lor ar putea începe de la zero: cu planuri mari, dar fără resurse.

Inundațiile care au avut loc la sfârșitul lunii iulie în județele Suceava și Neamț completează lungul șir al dezastrelor produse de ape în ultimele decenii în regiunea Moldovei. Clima, vastele bazine ale Siretului și Prutului, dar și defrișările au contribuit la intensitatea lor.

Calafat se mândrește cu una dintre cele mai mari investiții în infrastructură din România ultimelor decenii, Podul peste Dunăre „Noua Europă”. Orașul nu a reușit să profite de această oportunitate. Vechiul port dunărean oferă imaginea dramatică a unui oraș în declin, cu clădiri în paragină.

Gura Văii, o mică localitate de la marginea orașului Drobeta Turnu Severin, devenise în anii '60 un șantier uriaș unde munceau peste 10.000 de români, la marele proiect al Sistemului Porțile de Fier I. Deasupra coloniei, Ceaușescu avea propria casă de oaspeți, cu vedere la noua hidrocentrală.