Foto Teleorman, județul ocolit de toată lumea. Are cei mai puțini turiști din România, iar localnicii îl părăsesc

Cel mai puțin vizitat județ din România a rămas Teleorman, o zonă de tranzit din sudul României, în care aleg să rămână peste noapte anual câteva mii de călători, în special în orașele Alexandria și Turnu Măgurele. Teleorman a pierdut într-un deceniu aproape 60.000 de locuitori.

Dunărea la Zimnicea. Foto: Primăria Zimnicea. Facebook

Puțin peste 3.200 de turiști au vizitat județul Teleorman în prima parte a anului 2026, arată datele Institutului Național de Statistică.

Un raport recent al INS plasează județul din sudul României pe ultimul loc în România la numărul turiștilor cazați, cu doar 3.286 de turiști români și străini înregistrați în structurile de cazare. Peste 2.000 dintre aceștia au rămas peste noapte în hoteluri, moteluri sau pensiuni din Alexandria, aproape 1.000 s-au cazat în Turnu Măgurele, iar comuna Islaz a primit și ea 264 de oaspeți.

„În județul Teleorman potențialul turistic nu este unul impresionant, în principal fiind practicat turismul de tranzit și agrement. Zone cu un pitoresc special sunt cele de pe malul Dunării, în apropierea lacurilor, precum și în apropierea pădurilor. Se poate practica în condiții deosebite pescuitul și vânătoarea”, arată Consiliul Județean Teleorman.

Dunărea, reperul Teleormanului

Instituția amintește că în orașele din Teleorman există baze hoteliere, iar pe principalele căi de circulație au fost construite hanuri și moteluri. Printre unitățile de cazare enumerate de CJ Teleorman se numără Hotel Parc și Hanul cu Noroc, din Alexandria, Hotel Turris, din Turnu Măgurele, Hotel Vedea, din Roșiorii de Vede, și Hotel Danubius, din Zimnicea, care însumează 630 de locuri de cazare.

„Datorită configurației sale geografice – câmpie traversată de ape –, principalul punct de atracție este fluviul Dunărea și lunca sa, care este de o frumusețe aparte, fiind zona cu cele mai generoase posibilități turistice”, arată autoritățile județene.

Potrivit CJ Teleorman, în județul din sudul României se practică turismul de tranzit și agrement, iar turiștii găsesc aici posibilități pentru pescuit și vânătoare. Autoritățile județene se arată extrem de optimiste cu privire la viitorul turistic al județului, enumerând câteva idei pe pagina CJ Teleorman.

„Datorită facilităților care vor fi create la Turnu Măgurele, prin stabilirea unor zone libere și a punctului de trecere a frontierei, cu bacul pe Dunăre, turismul și capacitățile de cazare se vor dezvolta foarte repede în această zonă. Pentru localitățile situate pe malul Dunării, agroturismul este o idee de viitor datorită posibilităților de pescuit și vânătoare existente în zonă și care reprezintă puncte de atracție pentru turiști”, arată instituția.

Datele INS contrazic însă viziunea optimistă a autorităților din Teleorman. În ultimul sfert de secol, numărul turiștilor ajunși în Teleorman s-a prăbușit, de la peste 11.000 de oameni cazați aici în 2001, la aproape 3.000 în 2025.

Atracțiile turistice ale Teleormanului

Consiliul Județean Teleorman enumeră câteva dintre obiectivele turistice considerate populare din Teleorman.

Printre acestea sunt zona turistică a Dunării, cu brațele secundare Dunărica și Pasărea, lacurile Suhaia și Fântâna, unde există posibilități de pescuit sportiv. În Alexandria, călătorii găsesc Muzeul Județean de Istorie, Catedrala, cu picturi de Ștefan Luchian, bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și Monumentul Eroilor Teleormăneni 1941–1945.

În Turnu Măgurele le sunt propuse vizitatorilor Cetatea romană Turris, Cetatea medievală Turnu, statuia lui Mircea cel Bătrân, realizată de O. Han, monumentul „Dorobanțul de la 1877”, realizat de R. Romanelli, și bustul generalului David Praporgescu.

Consiliul Județean Teleorman îi mai invită pe turiști la Zimnicea, pentru a vizita așezarea geto-dacică de tip dava, datată în secolele IV–I î.Hr., la Islaz, unde se află monumentul dedicat Proclamației din 9/21 iunie 1848 și în alte câteva localități cu biserici vechi și curți domnești. 

Civilizația Gumelnița din Teleorman

Pe platforma Tripadvisor, printre obiectivele turistice propuse celor care vor să descopere Teleormanul se regăsesc și ruinele preistorice de la Vătași, atribuite culturii Gumelnița, una dintre cele mai importante civilizații preistorice din sud-estul Europei.

„Sub peisajele liniștite din Vătași, Teleorman, se află vestigiile civilizației Gumelnița (4700–3900 î.Hr.), una dintre cele mai avansate culturi preistorice din sud-estul Europei. Aceste ruine păstrează urmele unei așezări străvechi în care oamenii construiau locuințe din lut și lemn, practicau agricultura, metalurgia și comerțul și realizau ceramică și figurine decorate cu migală”, arată prezentarea publicată pe Tripadvisor.

1/11

Dunărea la Zimnicea Foto Primăria Zimnicea Facebook (4) jpg Foto: Primăria Zimnicea. Facebook

Autorii amintesc că descoperirile arheologice de la Vătași includ fragmente ceramice, unelte din os și obiecte timpurii din cupru, evidențiind rolul important al așezării în istoria timpurie a Munteniei.

„Situl oferă o perspectivă rară asupra unei civilizații dispărute, care a contribuit la evoluția culturală și tehnologică a regiunii. Parcurgând aceste ruine, vizitatorii intră în contact cu un trecut îndepărtat și pot descoperi misterele uneia dintre cele mai vechi societăți ale Europei. Ecourile străvechi ale Vătașiului îi invită să descopere moștenirea oamenilor culturii Gumelnița”, arată prezentarea publicată pe Tripadvisor.

Așezarea se numără printre puținele locuri din Teleorman recomandate de turiștii străini după ce le-au vizitat. Un turist din Cardiff, Marea Britanie, a descris recent locul drept o destinație aparte, în care istoria, natura și ospitalitatea localnicilor compensează lipsa infrastructurii turistice.

„Dacă sunteți în căutarea unei destinații aflate în afara traseelor turistice obișnuite, care combină istoria, natura spectaculoasă și ospitalitatea caldă, așezările Gumelnița din apropierea satului Vătași, comuna Poeni, Teleorman, sunt un loc care merită neapărat vizitat”, a relatat turistul.

Acesta a fost impresionat în primul rând de atmosfera locului.

„Aflat printre dealurile domoale ale Munteniei, acest sit arheologic oferă o perspectivă rară asupra uneia dintre cele mai vechi civilizații ale Europei. Plimbându-mă printre vestigiile culturii Gumelnița, am avut senzația că m-am întors cu mii de ani în timp. Liniștea locului, neatins de turismul de masă, îi amplifică atmosfera misterioasă”, a mai scris el.

Vătași, văzut din zbor. Foto: Peisaje arheologice

Turistul a remarcat și ospitalitatea localnicilor din Vătași, care, spune acesta, le-au vorbit vizitatorilor despre sat și tradițiile sale.

„Ne-au primit cu brațele deschise, dornici să ne povestească despre locurile și tradițiile lor. Am fost chiar invitați la o masă gătită în casă, cu bunătăți locale – brânză proaspătă, pâine de casă și o tocăniță atât de gustoasă, încât părea o întoarcere în trecut. Bunătatea și căldura lor sinceră ne-au făcut să ne simțim ca și cum am fi aparținut acelui loc, nu doar ca vizitatori, ci ca parte a comunității”, a adăugat turistul.

Și peisajul din împrejurimi i-a atras atenția.

„Pajiști unduitoare, păduri dese și râul din apropiere, care șerpuiește prin ținut asemenea unui fir de argint. Este un loc potrivit pentru cei care caută liniște, natură și autenticitate, departe de traseele turistice obișnuite”, a relatat turistul britanic.

În final, acesta le recomandă celor care ajung la Vătași să nu se aștepte la facilități turistice moderne.

„Drumurile pot fi puțin dificile și nu veți găsi indicatoare strălucitoare sau magazine de suveniruri, însă veți descoperi ceva mult mai valoros – o legătură cu istoria, natura și oamenii extraordinari care păstrează vii aceste tradiții. Nu pot recomanda îndeajuns acest loc. Este o adevărată capsulă a timpului din istoria Munteniei, care așteaptă să fie descoperită”, a încheiat acesta.

Mănăstirea Ioan Valahul, locul misterios din Teleorman

Pe Tripadvisor, printre obiectivele recomandate celor care vor să descopere Teleormanul se află și Mănăstirea Sfântul Ioan Valahul, din apropierea localității Poiana, și ea una dintre puținele atracții ale județului care au primit recenzii din partea vizitatorilor.

Un turist care a ajuns aici în 2022 a descris mănăstirea drept un loc care păstrează urmele unei istorii zbuciumate.

„Această mănăstire în ruină, situată pe un câmp în apropiere de Poiana, este o mărturie a rezistenței Bisericii de-a lungul invaziilor și al comunismului. Recent locuită din nou, îi atrage înapoi pe credincioși și este în curs de reconstrucție. Tânărul călugăr de aici are multe cunoștințe și povești despre istoria locului. Este un obiectiv care merită văzut dacă treceți prin zonă”, a adăugat turistul.

Mănăstirea are o istorie dramatică. Săpăturile arheologice desfășurate în incinta sa în 2022 au scos la iveală urmele unei biserici de tip bordei cu hramul Sfântului Mucenic Dumitru, sute de morminte atribuite victimelor unui atac otoman din 1811 și o icoană a Maicii Domnului descoperită la un metru și jumătate adâncime.

De unde provine numele Teleorman

Aflat în sudul României, conturat în sud de Dunăre și învecinat cu județele Olt, Argeș, Dâmbovița și Giurgiu, Teleorman și-a primit numele în Evul Mediu, de la întinsele păduri care îi acopereau odinioară câmpiile.

Denumirea amintește de un vechi toponim cuman „Deli-Orman”. În limbile turcice, orman înseamnă „pădure”, iar deli poate fi tradus literal prin „nebun”, Termenul desemna o pădure deasă, întinsă și greu de străbătut.

„Districtul Teleorman conservă până astăzi un nume curat cuman. După fonetica turcă ar fi Deli-orman, adică «pădure deasă», literalmente «pădure nebună». Așa se cheamă, între altele, o pădure din Dobrogea. Cumanismul Teleormanului este dară matematicește sigur. Râul căpătase acest nume după vreo pădure de pe mal, iar după râu s-a numit apoi districtul”, nota istoricul Bogdan Petriceicu Hașdeu.

O enciclopedie academică turcă, numită Türkiye Diyanet Vakfı İslâm Ansiklopedisi arăta că numele apare în sursele medievale sub forme ca Teleorman și Tenu-Orman și că regiunea Deliormanului se întindea în Evul Mediu pe ambele maluri ale Dunării.

„Se știe că, în Evul Mediu, Deliormanul se întindea pe ambele maluri ale Dunării. Regiunea dintre râurile Olt și Vedea, aflată astăzi în România, poartă încă numele Teleorman. Denumirea Deliorman este legată de turcii pecenegi și cumani care s-au stabilit pe ambele maluri ale Dunării în secolele al XI-lea și al XII-lea”, arătau autorii lucrării.

Aceștia mai aminteau că, până în secolul al XIX-lea, regiunea istorică Deliorman era acoperită de păduri dese, de unde i-ar fi venit și numele.

Exodul localnicilor din Teleorman

În secolul XX, Teleormanul a rămas o zonă agricolă și slab industrializată, chiar dacă în perioada comunistă au fost dezvoltate centre industriale la Alexandria, Turnu Măgurele, Roșiorii de Vede și Zimnicea. Populația județului a atins maximul demografic în anii ’70: la recensământul din 1977 erau înregistrați 518.943 de locuitori.

După 1990, declinul demografic a fost constant. În 1992, județul mai avea aproximativ 484.000 de locuitori, în 2002 ajunsese la 436.025, iar la recensământul din 2021 populația rezidentă coborâse la 323.544 de persoane. În mai puțin de jumătate de secol, Teleormanul a pierdut aproape 200.000 de locuitori, adică o treime din populația pe care o avea în 1977, iar în ultimul deceniu a pierdut aproape 60.000 de locuitori.

În prezent, cel mai mare oraș al județului este Alexandria, reședința Teleormanului, cu 40.390 de locuitori la recensământul din 2021. Peisajul urban este completat de Roșiorii de Vede, vechi centru comercial și nod feroviar, Turnu Măgurele, port la Dunăre, Zimnicea, cel mai sudic oraș al României, și Videle, dezvoltat în jurul industriei petroliere.

Lor li se adaugă cele 92 de comune teleormănene, afectate, în mare parte, de declinul demografic. Potrivit recensământului din 2021, populația rezidentă a crescut în doar două comune din Teleorman: Dracea și Poroschia.