Analiză Harta autostrăzilor din România, după două decenii de șantiere: „Lumea se obișnuiește repede cu binele”

În ultima jumătate de secol, în România au fost construiți aproape 1.500 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, însă unele orașe mari ca Iași și Brașov, au rămas încă slab conectate la această rețea, iar mulți români reclamă faptul că traversarea Carpaților nu a fost încă finalizată.

Harta autostrăzilor din România. Foto: 130km.ro

Harta autostrăzilor din România, actualizată de platforma 130km.ro, arată că rețeaua de autostrăzi și drumuri expres ajunsese, la începutul lunii septembrie 2026, la aproximativ 1.476 de kilometri.

Alți 991 de kilometri se află în execuție. Șoselele rapide au ajuns în aproape toate regiunile istorice ale României, însă numeroase județe nu au încă niciun kilometru de autostradă sau drum expres.

Nordul României, încă departe de rețeaua de autostrăzi

În nord-vestul țării, Satu Mare și Maramureș nu au încă niciun kilometru de autostradă sau drum expres deschis circulației. Pentru drumul expres Oar – Satu Mare, lung de 11 kilometri, contractul de execuție a fost semnat în 2025, însă începerea lucrărilor a fost amânată. În cazul legăturii Satu Mare – Baia Mare, studiul de fezabilitate a fost finalizat, iar următorul pas este lansarea licitației pentru construcție.

Nici Bistrița-Năsăud și Botoșani nu au șosele rapide. Cele două județe fac parte din traseul propus al Autostrăzii Nordului, proiectată să lege nord-vestul țării de Bucovina, însă cea mai mare parte a acestei rute se află încă în diferite faze de pregătire.

În nord-est, rețeaua se extinde prin autostrăzile A7 și A8. Autostrada Moldovei a ajuns în 2026 până în zona Bacău, iar loturile dintre Bacău și Pașcani sunt în execuție. Mai la nord, sectoarele A7 spre Suceava și Siret se află în diferite etape de realizare, unele dintre loturile Suceava – Siret având termen estimat de finalizare în 2029.

Județele Neamț și Harghita vor fi traversate de Autostrada Unirii A8, Târgu Mureș – Iași – Ungheni. Mai multe sectoare ale acesteia sunt deja contractate sau în execuție, însă traversarea Carpaților Orientali va fi unul dintre cele mai dificile proiecte rutiere din România.

Județe ocolite de autostrăzi

În sud-est, Brăila și Galați nu au încă autostradă, dar drumul expres Brăila – Galați, lung de circa 12 kilometri, este în construcție și are termen de deschidere în 2026. Tulcea rămâne, în schimb, în afara rețelei de șosele rapide.

În sud-vestul României, Caraș-Severin și Mehedinți nu sunt traversate de autostrăzi sau drumuri expres. Cele două județe au fost incluse în vechiul proiect al Autostrăzii Sudului, spre Lugoj. Din A6 a fost construit până acum doar tronsonul de aproximativ 10,5 kilometri dintre centura Lugoj și Balinț, în județul Timiș.

Nici Gorj și Vâlcea nu au încă șosele rapide deschise traficului. Vâlcea va fi însă traversată de A1 Sibiu – Pitești, ale cărei sectoare montane se află în construcție . Pentru cele mai dificile două secțiuni, Boița – Cornetu și Cornetu – Tigveni, termenul indicat în prezent este anul 2029.

În Gorj este plănuită șoseaua de mare viteză Craiova – Târgu Jiu, iar în sudul țării Teleorman se numără, de asemenea, printre județele fără autostrăzi și drumuri expres. Județele Brașov, Sălaj, Bihor, Dolj, Giurgiu, Dâmbovița și Ialomița au rămas pe harta șoselelor rapide, cu tronsoane scurte.

Amintiri despre România fără autostrăzi

Harta actualizată a autostrăzilor din România a stârnit dezbateri aprinse pe rețelele de socializare. Mulți români au apreciat progresele făcute în ultimii ani și diferența uriașă față de situația de acum două decenii, când călătoriile între marile orașe se făceau aproape doar pe drumuri naționale aglomerate și degradate.

Alții consideră că rețeaua rămâne insuficientă și fragmentată, reclamând lipsa legăturilor rapide prin Carpați, izolarea unor orașe mari ca Brașov și Iași, întârzierile de pe șantierele A7 și A8 sau faptul că Autostrada Transilvaniei a rămas nefinalizată după mai mult de două decenii. Unii dintre cei care au comentat harta au apreciat progresele făcute de România în construcția autostrăzilor.

„Să își aducă românii aminte câte accidente cu căruțe au fost până în anii 2000, când circulau noaptea, fără semnalizare, pe drumuri pline de gropi. Acum fac figuri că nu se dă lumea de pe a doua bandă de pe autostradă să depășească. Lumea se obișnuiește cam ușor cu binele și uită foarte repede de unde au plecat și unde sunt”, a comentat un român, pe platforma Reddit.

Altcineva și-a amintit cât de dificilă era o călătorie prin țară în urmă cu două decenii.

„Eu nu o să uit primul an când și-au luat ai mei mașină, în 2005. Am plecat și noi în concediu, mama mea, credeam că rupem mașina până la Sighișoara. Ce mers cu 90 pe DN, mergeai zici că erai pe câmp, nu pe șosea. A2 pe vremea aia era doar până la Cernavodă, ce faci azi în 4 ore făceai atunci în 7-8. Fast-forward în zilele noastre, nici pe DJ-uri uitate de lume nu mai găsesc așa drumuri proaste cum erau alea principale din 2005...”, a relatat acesta.

Un arădean și-a amintit cum arăta drumul dintre Arad și Săvârșin înainte de construirea autostrăzii A1 Arad - Lugoj - Deva.

„În anii ’80-’90, mergeam la Săvârșin din Arad. Pe drum european, care conecta Nădlac cu Bucureștiul, erau un milion de TIR-uri. Drum cu o bandă pe sens. Căruțe, gropi, TIR-uri, aglomerație enormă. Accidente multe. Făceam, nu mai știu, două ore cel puțin, pe cei 90 de kilometri dintre Arad și Săvârșin”, a scris acesta..

Arădeanul spune că a revenit în zonă după construirea autostrăzii și spune că a rămas uimit de schimbări.

„De când e autostrada e liniște totală pe drumul (DN7) către Săvârșin. E adevărat că au murit afaceri multe de-a lungul drumului, dar acum faci o oră. Și mergi întins”, a adăugat acesta.

„Avem drumuri acum. Drumuri bune. Drumuri faine”

Alți români consideră că starea actuală a drumurilor este privită prea critic. Unii au evaluat România printre țările cu drumuri bune.

„Am fost, efectiv, prin toată Europa. Și clasamentul drumurilor arată cam așa: Austria, Italia, România, Franța. Românul se plânge des și se plânge aiurea de nenumărate ori. Zic unii că își rup mașina când merg în oraș, ei locuind în Sculenii de Jos, cu 5 locuitori. Dar același lucru se întâmplă și dacă stai în Poopen-Sharten, Austria. Avem drumuri acum. Drumuri bune. Drumuri faine”, a susținut acesta.

El a adăugat că peisajele fac călătoriile prin România și mai atractive.

„Într-adevăr, pe noi ne ajută și peisajele. Nu poți spune că Polonia, Ungaria și 80% din Germania sunt frumoase. Am fost plecat tot anul trecut prin trip-uri (n.r. călătorii), am trecut prin Bavaria, Munții Tatra, coasta iberică și pot spune cu certitudine: când conduci și ești în mașină, tot Ardealul îi cel mai frumos”, a completat acesta.

Mai multe autostrăzi, dar cu sectoare degradate

Alții consideră că România este încă departe de o rețea suficientă de drumuri rapide.

„Avem în sfârșit o bază decentă de drumuri de mare viteză, expres și autostrăzi. Este suficient? Evident nu. Raportul între suprafața țării și numărul de kilometri este încă foarte mic. Media UE e de 18 kilometri de autostradă la 1.000 de kilometri pătrați. România are în jur de 6 kilometri de drum rapid la 1.000 de kilometri pătrați, incluzând aici și drumurile expres”, a scris un român.

El a comparat România cu Polonia și s-a plâns de întreținerea șoselelor deja construite.

„Dacă se vor finaliza cei aproximativ 1.000 de kilometri aflați în execuție, se va ajunge la un raport de aproximativ 10 kilometri de drum rapid la 1.000 de kilometri pătrați. Polonia are o rețea extinsă de mare viteză de aproximativ 5.585 de kilometri, dintre care 1.840 de kilometri de autostrăzi și 3.745 de kilometri de drumuri expres, adică o densitate de aproximativ 17,8 kilometri de drum rapid la fiecare 1.000 de kilometri pătrați”, a arătat acesta.

Șoferul a dat ca exemple drumurile rapide din sudul țării, pe care le consideră mai puțin îngrijite.

„Am fost pe Craiova-Pitești în weekend. Diferențe de nivel la poduri, bucăți de 5-10 metri peticite. Degeaba avem, dacă nu le menținem. Autostrada Pitești-București: plin de valuri, gropi, petice și mai mici decât pe expres. Asta bănuiesc că e și din cauza faptului că în România se folosesc alte rețete de asfalt. Altfel, nu îmi dau seama cum de la Nădlac e asfaltul plin de valuri de la camioane și în Ungaria, în aceleași condiții de climă, la câțiva metri distanță, calitatea drumului este mult mai bună. Saltul față de acum 10-20 de ani e mare, dar dacă ne uităm la Polonia, suntem încă departe de a fi bine”, a adăugat acesta.

Altcineva a pus degradarea drumurilor pe seama calității lucrărilor și a traficului greu.

„Eu cred că se fură și la componente și la straturile de dedesubt. E imposibil altfel să se distrugă în halul ăsta drumurile la noi. Și camioanele, multe din ele circulă cu sarcina mult mai mare decât e legal, dar doar la noi distrug asfaltul, după cum bine ai zis”, a scris acesta.

Alt român a ironizat temerile că rețeaua se dezvoltă mai repede decât poate fi întreținută.

„Hai că încă vreo 20 de ani și poate avem și noi autostrăzi să traverseze România în lung și în lat... asta dacă nu se strică tronsoanele vechi până atunci”, a comentat un român.

„Rușinea A3” și marile goluri din rețea

Autostrada Transilvaniei a fost una dintre cele mai criticate investiții din discuție, în special din cauza celor peste două decenii trecute de la lansarea proiectului. Lucrările pe unele dintre tronsoanele sale, aflate în nord-vestul României, au început la mijlocul anilor 2000.

„Nimic nu bate rușinea A3, contract din 2003-2004 și autostrada nu e gata în 2026. Porțiunea Gilău – Borș. Aia e rușine. Că a stat șantierul 20 de ani degeaba. Și da, orădean aici, mai mult fost, care a locuit vreo 7 ani în Cluj, tot fost, dar nu cred că sunt imparțial. Că e un ciot lipsă mi se pare o nimica toată în comparație”, a scris un participant la discuție.

Alt român s-a arătat neîncrezător față de termenele de finalizare anunțate periodic pentru tronsoanele lipsă.

„Problema e că auzim asta de o groază de ani. În fiecare an apare acolo fie anul curent, fie anul viitor la termen de deschidere, iar în fiecare an se mai adaugă un unu acolo. E tragicomică situația”, a comentat acesta.

Lipsa unor legături de mare viteză în nordul României a atras, de asemenea, numeroase observații.

„La nord, în special Satu Mare – Suceava, trebuie să facă ceva, arată «dezolant» zona aia”, a scris un român.

Alții au remarcat însă că nici construcția autostrăzilor de câmpie nu este atât de simplă pe cât poate părea.

„De la Ploiești la Suceava sunt peste 350 de structuri de artă. Așa cum și A0 pare «la câmpie» și e numai poduri, pasaje, podețe și viaducte. Normativul s-a schimbat față de A1 făcut de comuniști. Nu mai punem la calcul nodurile rutiere”, a explicat un participant la discuție.

În nord-vest, unii șoferi spun că actualele drumuri naționale sunt acceptabile, însă traseele rămân obositoare și aglomerate pe unele sectoare.

„Satu Mare-Cluj e ok, faci 2,3-3 ore, dar nu prea e trafic. E totuși obositor drumul. Baia Mare-Cluj sunt două alternative. Pe Dej e nebunie. Dej-Cluj, de fapt Bistrița-Cluj, are nevoie neapărată de autostradă. Se circulă nebunește, o singură bandă pe sens și e plin de TIR-uri...”, a scris un internaut.

Carpații, A7 și Brașovul, printre marile nemulțumiri

Mulți români cred că autostrăzile plănuite să traverseze Carpații trebuie să fie investiții prioritare.

„Avem nevoie de Sibiu-Pitești și de Pașcani-Târgu Mureș ca de apă caldă”, a scris un român.

În cazul Autostrăzii Moldovei, părerile sunt împărțite și asupra ritmului în care vor putea fi terminate loturile aflate în lucru.

„Deja sunt nemulțumiți că «doar din cauza războiului se construiește». Cu unii oameni nu ai ce discuta, ei vor să fie contra, fie că se face, fie că nu se face”, a comentat un român.

Brașovul este unul dintre orașele considerate rămase prea puțin conectate la rețeaua de autostrăzi.

„Mai trebuie să înceapă una Ploiești-Brașov, pentru că toți din București se duc pe Valea Prahovei și se blochează traficul, de stai cu orele pentru un drum de 20 de minute. E de râsul curcilor. Și trebuie să lege Brașovul mai bine de Făgăraș și Focșani. Nu înțeleg de ce este atât de ignorat Brașovul, când este unul dintre cele mai importante orașe din România. Înțeleg că e zonă muntoasă, dar se pare că nu prea se dorește, nu cred că nu se poate”, a scris un român.

Altcineva s-a referit la decalajul dintre construcția A13 Sibiu – Făgăraș și viitoarea continuare spre Brașov.

„Dacă Sibiu – Făgăraș e gata până în 2028, înseamnă că Făgăraș – Brașov o să intre în ciclul 2030-2035. Trist că nu s-a scos toată bucata în același timp”, a comentat acesta.