Temu, Shein și AliExpress, mai puțin atractive pentru români. Cum schimbă taxele calculele la checkout

Noile costuri asociate comenzilor din afara Uniunii Europene încep să schimbe calculele românilor care cumpără de pe platforme precum Temu, Shein și AliExpress. Pe Reddit, utilizatorii povestesc că diferența dintre valoarea produselor din coș și suma achitată la final poate fi semnificativă, iar unii spun că au ajuns să renunțe la comenzi sau să cumpere mai puțin. Reacțiile readuc în discuție și problema produselor care nu sunt disponibile pe piața europeană sau care pot fi găsite local doar la prețuri mult mai mari.

Mulți români se plâng de noile taxe pentru cumpărăturile on-line Foto: Magnific.com

Pentru mulți români, noile taxe au făcut ca achizițiile ieftine de pe Temu, Shein sau AliExpress să nu mai fie considerate rentabile, mai ales atunci când costurile suplimentare ajung să reprezinte o parte importantă din valoarea comenzii.

„Aveam în coș o comandă de 150 de lei. Când ajung la checkout, 230 de lei”, s-a plâns un român pe platforma Reddit.

Și alți români s-au arătat surprinși de suma finală de achiziție a produselor cumpărate on-line.

„Eu la comanda de 300 de lei aveam taxa de 120 de lei. Aproape jumătate din comandă”, a scris unul dintre aceștia.

Un alt cumpărător a relatat o situație asemănătoare.

„Taxa de 3 euro? Am încercat să comand acum: pentru produsele selectate în valoare de 350 de lei, taxele erau de 160 de lei”, a susținut acesta.

Altcineva s-a plâns de cumularea mai multor costuri, care poate ridica mult suma plătită la final. Și el se numără printre cei care spun că noile taxe i-au făcut pe mulți români să renunțe sau să reducă achizițiile de pe marile platforme asiatice.

„Au scăzut pentru că, pe lângă aia 3 euro, mai cere statul român 5. Și, dacă nu era destul, pe urmă statul îți cere și TVA pe cumulul taxelor. Plătești minim 46 de lei taxe pentru un singur produs. Îmi comandam lucruri utile pe care la noi nu le găsesc sau au prețuri absurde. Mulțumesc, ce să zic”, a scris acesta.

Un român consideră că efectul taxelor este resimțit mai puternic în România decât în Occident.

„În România a scăzut mai tare consumul pentru că e regresivă taxa, mai dai 5 euro pe taxa de stat, mai dai 3 euro și taxa europeană. Cel din Danemarca nu plătește proporțional cât plătește un român la nivelul lui de putere de cumpărare”, a susținut acesta.

Unii internauți au relatat că foloseau platformele asiatice în special pentru obiecte care nu se găsesc ușor pe piața europeană.

„Eu comand electronice de pe AliExpress, singurul loc unde se găsesc, și dacă comand 10 cipuri diferite de la diferiți vânzători am de plătit 30 de euro în taxe. Nu se ține cont că toate produsele sunt din aceeași categorie”, a relatat un utilizator.

„Chiar dacă e o «taxă implementată prost», tot e o taxă care se aplică și nu am alte surse de aprovizionare pentru piese. În mod normal nici nu trebuiau să aplice taxa dacă nu există alternative europene pentru aprovizionare”, a completat altcineva.

Cine ar profita de cumpărăturile la suprapreț

Mulți români se declară nemulțumiți și de prețurile practicate de intermediarii care importă produse din China și le revând pe platformele locale.

„E o lege făcută să îi avantajeze pe dropshipperi (n.r. comercianți online care vând produse fără a avea stocuri proprii), care cumpără en gros și după le vând pe site-uri românești la preț triplu”, a susținut unul dintre comentatori.

Unii consideră că noile taxe îi afectează mai ales pe cumpărătorii care comandau direct de pe Temu, Shein sau AliExpress, în timp ce comercianții care achiziționează marfă în cantități mari o pot revinde la prețuri mai ridicate.

„Nu există în Europa fabrici să producă în masă microcipuri, iar dacă le iei de pe Amazon, tot din China sunt aduse și vândute la suprapreț”, a reclamat un intenaut.

Altcineva a observat aceeași situație în cazul produselor obișnuite.

„Luam lucruri de pe AliExpress pe care nu le găsești în UE sau, dacă le găsești, sunt aceleași din China la suprapreț”, a adăugat acesta.

Un alt utilizator este de părere că efectul taxelor va fi reducerea comenzilor directe.

„Au scăzut comenzile de la consumatori și au rămas cele de la dropshipperii din România, care le vând la consumatori la triplu preț. Iar acum produsele din China de la dropshipperi costă și mai mult pentru că tu, ca consumator, nu mai poți să comanzi direct de la producători. Nimeni nu zicea că nu o să funcționeze. Toată lumea zicea că o să funcționeze în detrimentul populației... ceea ce e fix ce se întâmplă”, a scris acesta.

Unii susțin însă că platformele asiatice beneficiază oricum de avantaje comerciale greu de egalat de firmele europene.

„Unele companii subvenționează transport gratis ca să distrugă firmele europene”, a afirmat un român.

Altcineva a explicat însă că diferențele de preț țin mai ales de costurile mici de producție și de transportul maritim în cantități mari.

„Totdeauna produsele de acolo sunt mult mai ieftine. Transport pe mare cu containere. Cât de mult poate să fie transportul, având în vedere că e taxat pe greutate sau volum?”, a replicat acesta.

Începând cu 1 iulie 2026, Uniunea Europeană aplică o taxă vamală temporară de 3 euro pentru anumite categorii de produse din coletele cu o valoare de până la 150 de euro importate din afara UE.

Măsura, care a înlocuit vechea scutire de taxe vamale, va rămâne în vigoare până la 1 iulie 2028, potrivit paginii oficiale a Comisiei Europene dedicate fiscalității și uniunii vamale. Taxa se aplică în funcție de categoria tarifară a produselor, astfel că mai multe articole similare pot genera o singură taxă de 3 euro.

„Această reformă asigură condiții echitabile pentru toate întreprinderile care operează pe piața UE, menținând în același timp procedurile vamale simple pentru consumatori. Prin introducerea unei taxe mici și a unei trasabilități mai stricte a produselor, eliminăm lacunele care permiteau bunurilor nesigure și neconforme să intre prea ușor pe piața noastră”, a declarat Maroš Šefčovič, comisarul european pentru comerț și securitate economică.

Comisia Europeană arată că măsura a fost introdusă pe fondul creșterii masive a comerțului online cu produse ieftine din afara Uniunii. În 2025, aproape 5,9 miliarde de astfel de articole au fost expediate direct consumatorilor din UE.