Articole scrise de Daniel Guţă

După ani în care au renunțat la gândul obținerii diplomei de Bacalaureat, mulți români spun că au fost nevoiți să accepte meserii prost plătite, regretând lipsa de interes pentru acest examen. Alții susțin însă că diploma nu a contat foarte mult în cazul lor, deoarece s-au mobilizat pentru a reuși.

Cel mai înalt viaduct construit în anii ’60 stârnește fiori multor români, din cauza stării sale de degradare. Viaductul este tranzitat zilnic de mii de mașini, iar trecerea timpului a lăsat urme adânci în structura sa.

Licența de exploatare pentru perimetrul minier Certej va fi prelungită, potrivit hotărârii instanței Curții de Apel Alba Iulia. Deva Gold rămăsese fără ea în ianuarie 2025. Licența a expirat, iar ședința de Guvern în care urma să fie dezbătută prelungirea ei nu a mai avut loc.

„Drumul Marmurei”, noua șosea plănuită în Munții Poiana Ruscă, este așteptat de locuitorii din trei județe. Va avea aproape 60 de kilometri și va costa 88 de milioane de euro. Investiția a fost lăudată de autorități, dar nu este lipsită de controverse.

Castelul Pogány din județul Hunedoara va fi redat circuitului turistic. Construit în urmă cu aproape două secole, edificiul a fost naționalizat de regimul comunist, care l-a folosit ca spital. După 1990, acesta a fost retrocedat moștenitorilor familiei Pogány.

Dealurile străpunse pentru construcția noilor tuneluri de autostradă din vestul României au scos la iveală informații uimitoare despre geologia zonei Holdea–Margina, dar și despre riscurile asociate solurilor excavate de constructori.

Combinatul siderurgic Hunedoara va fi vândut de Arcelor Mittal cu 12,5 milioane de euro, către grupul UMB Steel. Tranzacția a fost aprobată de acționarii companiei. Combinatul cu o istorie de aproape un secol și jumătate a fost închis din toamna anului 2025.

Două trasee spectaculoase de cale ferată din România au rămas abandonate din anii ’90, la doar câțiva ani după construcție. În urma lor au rămas lucrări de artă impresionante, ruinate de trecerea timpului.

Peste 2.000 de baraje au fost construite în România, unele dintre ele fiind mai vechi de trei secole. În ultimele decenii, ritmul construcțiilor hidrotehnice s-a diminuat, iar instanțele sesizate de organizații mediu au oprit finalizarea mai multor astfel de amenajări.

Două întâmplări neobișnuite au dus la înființarea Stațiunii montane Semenic, cea mai populară zonă de agrement din Banatul Montan. În inima munților, se află și satele tradiționale ale boemilor, întemeiate în urmă cu două secole de coloniștii aduși de Imperiul Austriac.

Mulți români care au călătorit în Occident spun că au fost surprinși de prețurile alimentelor din supermarketuri, pe care le consideră mai accesibile decât în România. Statisticile Comisiei Europene le prezintă într-un mod cu totul diferit.

Aflate la polalele Munților Parâng și traversate de șoseaua care leagă orașele Văii Jiului de Transalpina, Chielie Jiețului se transformă timp de mai multe luni pe an într-un ținut al gheții, rar luminat de razele soarelui, dar căutat de amatorii de aventură.

Numeroși români susțin că au ajuns la venituri lunare considerabile, după ani de muncă, însă meseriile lor îi privează de timpul liber și le oferă un nivel de stres ridicat și continuu. Cele mai mari salarii sunt obținute adesea în IT, medicină și inginerie.

Mulți români rămân uimiți de transformările prin care orașele mici din România au trecut în ultimii ani. Ei reclamă prețurile tot mai mari, traficul sufocant și, în același timp, ancorarea în trecut a multora dintre acestea.

Numeroși români au răspuns invitației de a relata cum văd munca de acasă (remote) și ce beneficii și dezavantaje le-a adus acest mod de organizare a activității. Cei mai mulți susțin că se bucură de timpul câștigat, în timp ce alții spun că se simt mai confortabili și mai eficienți.

Cel mai spectaculos viaduct din Valea Oltului a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea și a rezistat timpului, în ciuda inundațiilor și altor calamități care au afectat calea ferată. O firmă franceză l-a construit peste Olt și peste Drumul Național 7.

Inspecția Judiciară a concluzionat, într-un raport publicat recent, că niciuna dintre acuzațiile formulate în documentarul „Justiție capturată”, despre presupuse influențe asupra soluțiilor pronunțate în dosare de corupție, nu se confirmă.

Cei mai mulți europeni chestionați într-un sondaj realizat recent în cele 27 de state ale Uniunii Europene s-au declarat îngrijorați de securitate, instabilitate geopolitică și costul vieții, însă, în același timp, s-au arătat mai optimiști în privința vieții personale și a familiei.

Cel mai dificil tronson al Autostrăzii Sibiu–Pitești a intrat într-o etapă importantă. Pe sectorul montan Cornetu–Tigveni, lucrările avansează la fundații și la ecoductul de pe Valea Oltului, în timp ce șantierul se pregătește pentru forarea Tunelului Poiana, cel mai lung al autostrăzii.

Autostrada A13 Sibiu – Făgăraș, aflată în șantier, promite impulsionarea turismului într-una dintre cele mai spectaculoase zone ale României, Țara Oltului, locul de unde încep călătoriile spre culmile Munții Făgăraș.

La două decenii de la închiderea minelor de aur din Munții Apuseni, noile investiții plănuite în ținutul bogat în resurse minerale nu au avut succesul așteptat de companiile miniere, deși promiteau aproape 600 de tone de aur și producții impresionante de argint și cupru.

Construit în anii ’70, Transfăgărășanul (DN7C) este inaccesibil în timpul iernii, însă paradoxal, în anii realizării sale, sute de muncitori și militari au fost trimiși să lucreze aici, iarna, în condiții extreme, într-o zonă permanent amenințată de avalanșe, ger și viscol.

În anii ’50, doi oameni de știință români au devenit cunoscuți în întreaga lume, datorită realizărilor lor în studiul longevității și al proceselor de încetinire a îmbătrânirii. Bătrânețea putea fi tratată, iar oamenii puteau trăi până la 150 de ani, arăta Constantin I. Parhon.

Două dintre cele mai complexe noduri rutiere proiectate vreodată în România sunt în construcție la Boița și Pașcani, pentru a conecta autostrăzi din centrul și nord-estul țării. Proiectele reprezintă premiere pentru rețeaua de autostrăzi din România.

Radonul este un gaz radioactiv natural, invizibil și fără miros, care poate pătrunde în locuințe fără a fi detectat. În anumite zone din România, condițiile geologice pot favoriza acumularea sa în concentrații mai ridicate. Există metode sigure de remediere a riscurilor asociate acestui gaz.

Adesea trecute în plan secund în perioada comunistă, când regimul era mai interesat de mitologia dacică, monumentele unicat ale Daciei romane au revenit în prim-plan în ultimii ani. Restaurările și includerea unora dintre ele în patrimoniul UNESCO le-au readus în circuitul turistic internațional.

România a depășit în ultimul deceniu țările vecine la ritmul construcției de autostrăzi, dar rețeaua șoselelor de mare viteză este încă fragmentată, iar milioane de români continuă să trăiască departe de ea.

Munții Șureanu adăpostesc cele mai multe cetăți dacice din România, însă, în afara Sarmizegetusei Regia, vizitată anual de zeci de mii de oameni, majoritatea așezărilor atrag puțini turiști. Istoria dacilor continuă să îi fascineze pe români, dar așezările lor autentice rămân ocolite.

Avram Iancu, românul care a străbătut înot Dunărea, de la izvoare la deltă, a devenit cunoscut în ultimii ani pentru performanțele sale acvatice, însă cea mai recentă provocare pe care a lansat-o a stârnit controverse. Sportivul a cerut donații pentru a-și cumpăra o mașină nouă.

Idealizate pentru peisajele pitorești, aerul curat și nostalgia unei vieți „autentice”, multe sate de munte din România se apropie astăzi de dispariție. Mulți români care au ales să se mute aici au descoperit că viața imaginată la țară diferă de realitatea de zi de zi.

Redeschis în 2025, după aproape trei ani în care s-a aflat în șantier de conservare și restaurare, Amfiteatrul antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa a căpătat o nouă înfățișare, care nu a fost lipsită de controverse.

Acordul istoric încheiat între Uniunea Europeană și India deschide noi perspective comerciale pentru cele două mari puteri economice, însă nu este lipsit de controverse. A stârnit dezbateri aprinse, iar unii români, dar și indieni, îl privesc cu scepticism.

Deși Transalpina și Transfăgărășan, cele mai populare șosele alpine din România, rămân închise până la începutul verii, cei care vor să exploreze cu mașina peisajele montane o pot face pe alte câteva șosele aproape la fel de spectaculoase. Una dintre acestea este Transapuseana, construită recent.