Video Un lac faimos din Banatul Montan va rămâne aproape fără apă. De ce este golită controlat acumularea Trei Ape

Lacul de acumulare Trei Ape din Munții Semenic va fi golit controlat în această toamnă, după șase decenii de la amenajarea sa, pentru lucrări de reabilitare a echipamentelor hidromecanice ale barajului.

Lacul Trei Ape se află la marginea satelor Gărâna și Brebu Nou. Foto: PPC Renewables

În ultimii ani, seceta prelungită și colmatarea au schimbat în repetate rânduri înfățișarea lacului, iar porțiuni întinse din maluri și din vechiul fund al acumulării au rămas descoperite.

Golirea lacului de acumulare, așteptată în această toamnă

Încă din luna mai, PPC Renewables România, compania care administrează amenajarea hidrotehnică, a anunțat că golirea controlată a lacului va începe în septembrie. Acumularea este folosită și în scop de agrement de turiștii care ajung în zona satelor montane Gărâna și Brebu Nou (Wolfsberg).

Compania a precizat că lucrările au fost programate etapizat, după sezonul turistic de vară, pentru a reduce impactul asupra turismului și activităților economice locale. Intervențiile majore sunt necesare după aproximativ 50 de ani de exploatare a amenajării.

„Prima etapă presupune înlocuirea echipamentelor hidromecanice accesibile, iar a doua etapă vizează demararea procesului de golire controlată a lacului Timiș Trei Ape, programat să înceapă în septembrie 2026. Pe durata lucrărilor de reabilitare a echipamentului hidromecanic aferent golirii de fund, nivelul acumulării se va menține la cota minimă admisă, în lunile octombrie și noiembrie. A treia etapă presupune reumplerea graduală a lacului, care va începe din noiembrie 2026. Procesul de reumplere este estimat la aproximativ 105 zile calendaristice, în funcție de condițiile meteorologice și de nivelul debitelor afluente”, au transmis reprezentanții companiei.

Lacul căutat de turiști în trecut

Lacul Trei Ape a fost amenajat în anii ’60, în Munții Semenic, în vecinătatea satelor Gărâna și Brebu Nou. Are o suprafață de peste 50 de hectare, iar barajul său, aflat la altitudinea de 850 de metri, a fost primul ridicat în România din anrocamente cu miez de argilă. La construcția sa au fost folosite materiale locale, iar acumularea avea să adune apele pâraielor Grădiște, Semenic și Brebu, care formează Timișul, unul dintre cele mai lungi râuri din vestul României.

Încă de la înființarea sa, Lacul Trei Ape a fost o destinație atractivă pentru turiști. Zona de agrement din jurul său era căutată de familiile muncitorilor din Banatul Montan, de timișoreni și chiar de turiști din Serbia.

„Îmi amintesc verile în care, de pe malul lacului până pe pășunile din Brebu Nou, era plin de oameni care își așezau păturile și corturile, unii chiar la noi în spatele casei, satul nostru fiind chiar la marginea lacului. De la an la an, satul a devenit tot mai pustiu, iar numărul turiștilor a scăzut, lacul fiind tot mai secat”, relata o localnică din Brebu Nou.

În anii '70, lacul din Munții Semenic a trecut prin epoca sa „de glorie”. Atunci satele pitorești din jurul său, înființate în urmă cu două secole de „pemi” (coloniști cu origini germane și cehești) erau mult mai animate, iar Reșița, cunoscută pentru uzinele sale metalurgice și hidroenergetice se numără printre cele mai mari centre industriale din România.

Gărâna și Brebu Nou au ajuns în pragul dispariției în anii 1990, odată cu migrarea multor familii în Germania, iar în Reșița cea mai mare parte a vechiului complex industrial a fost dezafectată, orașul fiind afectat totodată de un declin demografic. Fenomenul s-a răsfrânt și asupra numărului turiștilor care au ajuns pe malul lacului.

Lacul de acumulare, parte a unui sistem hidroenergetic mult mai vechi

Rolul său principal a fost însă, încă de la început, unul hidroenergetic. Apa acumulată este folosită pentru producerea energiei electrice, dar lacul contribuie și la alimentarea cu apă a Reșiței, la regularizarea debitelor Timișului și la reducerea riscului de inundații în aval.

„Lacul asigură producerea de energie hidroelectrică încă de la construcția sa. Apa acumulată ajunge în camera de încărcare de la castelul de apă Semenic, de unde este direcționată spre CHE Crăinicel 2. Volumul de apă atinge 4 milioane de metri cubi”, arată PPC Renewables România.

Lacul Trei Ape face parte dintr-un sistem hidroenergetic mai amplu al Banatului Montan, format din patru baraje și cinci hidrocentrale, cu o putere instalată totală de 22 MW. O parte a infrastructurii (tunele, canale și apeducte) datează de la începutul secolului XX. Apa din Trei Ape este pompată spre castelul de apă Semenic și apoi folosită la hidrocentrala Crăinicel 2, cea mai puternică din sistem, cu o capacitate instalată de 9,2 MW.

Lacul Trei Ape, afectat de secetă și colmatare

Anii secetoși și aluviunile au făcut ca apele lacului Trei Ape să se retragă, iar uscatul să câștige tot mai mult teren în jurul luciului de apă. Unii localnici și proprietari de pensiuni din zonă au reclamat „golirea” lacului și au cerut explicații autorităților. Fenomenul colmatării afectează numeroase lacuri de acumulare din România, într-un ritm diferit, în funcție de dimensiunile acestora, de geologia și relieful zonei.

„Lacurile de acumulare de mici dimensiuni sunt predispuse fenomenului de colmatare, ca urmare a eroziunii malurilor, fenomen indus de valurile din zone cu versanți erodabili sau cu pantă mai mare decât cea naturală”, arată studiul „Colmatarea acumulărilor”, publicat de Universitatea Tehnică de Construcții din București.

Cercetarea realizată de Laurențiu Mihai Lungu arată că sunt afectate în special lacurile din zonele colinare și cele de pe cursurile inferioare ale râurilor, unde eroziunea și caracterul torențial al scurgerilor favorizează depunerea rapidă a aluviunilor. Colmatarea este influențată atât de condițiile naturale, cât și de intervențiile umane, ca defrișările, schimbarea modului de utilizare a terenurilor, urbanizarea și dezvoltarea infrastructurii.