Video Cetățile medievale, între restaurări spectaculoase și controverse. „Castelul din Carpați” printre puținele fortărețe neatinse de secole

Mai multe lucrări de restaurare a unor cetăți medievale din România au stârnit controverse din cauza noilor înfățișări ale monumentelor. După intervenții, vechile fortificații au devenit mai accesibile și au primit un rol turistic și comercial mai important, însă unele dintre transformări au fost privite cu îndoială sau ironie de vizitatori.

Cetatea Devei a fost restaurată pe parcursul unui deceniu. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Cetatea medievală din Deva s-a aflat în șantier timp de un deceniu, fiind reabilitată și restaurată prin două proiecte finanțate din fonduri europene, care au totalizat aproximativ 15 milioane de euro.

Cetatea Devei, după zece ani de restaurare

Lucrările la cel de-al doilea proiect au fost finalizate în primăvara anului 2024, iar odată cu ele fortificația medievală de pe valea Mureșului a căpătat un aspect mai comercial și mai puțin apropiat de imaginea ruinelor cu care vizitatorii erau obișnuiți. La fel ca în cazul multor proiecte ample de restaurare, și la Cetatea Devei s-a mizat pe transformarea monumentului într-un spațiu destinat evenimentelor și activităților culturale, fiind amenajate o scenă, bănci pentru spectatori și spații expoziționale moderne, construite din sticlă și instalații metalice.

„Lucrările exterioare au vizat trei zone: curtea mare, curtea mică și zona de legătură dintre cele două curți (fostul corp de Est al garnizoanei). Curtea mare este dedicată evenimentelor culturale. În Incinta I vor fi expuse litografii de epocă și alte imagini istorice cu Cetatea medievală Deva, piese de artilerie specifice epocii, arme specifice diferitelor epoci istorice prin care a trecut Cetatea. Deasupra magaziei de arme, Platforma Belvedere Est – cel mai spectaculos loc din Incinta I – va găzdui evenimente cu specific istoric și va fi, în același timp, un pol de atracție major în circuitul de vizitare a Cetății, având în vedere că de aici poate fi admirat atât orașul, cât și toată Valea Mureșului”, a informat Primăria municipiului Deva, la finalul celui de-al doilea proiect de reabilitare a ansamblului medieval.

Vechiul ascensor care aducea turiști în cetate a fost, la rândul lui, înlocuit cu unul modern, cu o capacitate mai mare, în care Primăria municipiului Deva a investit peste patru milioane de euro. Noua instalație, inaugurată în primăvara anului 2024, a funcționat doar pentru scurte perioade în ultimii doi ani, iar în 2026 nu a mai fost folosită, administrația locală reclamând constructorii pentru deficiențele tehnice care au împiedicat funcționarea normală a instalației.

„În momentul de față, noi avem un proces penal și un proces civil pe rol (n.r. cu constructorii telecabinei). Avem o expertiză extrajudiciară făcută, care ne spune anumite disfuncționalități ale ei, dar nimic concret. Este treaba, până la urmă, a producătorului, care trebuia să o facă să fie funcțională”, declara Lucian Rus, primarul Devei.

Pentru mulți dintre cei care o vizitau în trecut, Cetatea medievală a Devei este astăzi greu de recunoscut. Dotată cu un ascensor modern, dar nefuncțional, cu spații noi pentru expoziții și evenimente și cu amenajări din piatră, beton, sticlă și metal, fortificația nu mai seamănă aproape deloc cu ruina din anii trecuți, străbătută de poteci de pământ, unde turiștii trebuiau să fie atenți chiar și la vipere.

Vechea fortificație își păstrase, în linii mari, aceeași înfățișare încă din 1849, când o explozie devastatoare a dus la distrugerea unei mari părți a cetății, însă odată cu restaurările din ultimii ani multe din urmele și suprafețele sale istorice au fost acoperite.

Cetăți medievale cu aspect „modern”

Alături de Cetatea medievală a Devei, în ultimii ani și alte fortificații vechi de secole au primit noi înfățișări după restaurare. Reconstruirea Cetății Mălăiești din Hunedoara, aflată la poalele Retezatului, a fost contestată pentru aspectul prea nou al monumentului. Donjonul medieval a fost supraînălțat cu un etaj din cărămidă, deși construcția veche fusese ridicată din piatră, și a primit acoperiș, ferestre moderne și instalații.

„Cetatea Mălăieşti este una dintre cele mai mari gafe de restaurare pe care le putem înregistra în Ardeal. La Mălăieşti au înălţat un etaj nou peste turnul vechi”, scria, în 2016, arheologul medievist Adrian Andrei Rusu, de la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj.

Și restaurarea Cetății Severinului a stârnit critici. Într-un pamflet publicat în 2018 de platforma culturală Matricea Românească, intervențiile asupra monumentului erau ironizate.

„Ce făcurăţi, neică? Prima cetate de piatră din spaţiul românesc, de la Severin, are mai multă gresie şi sticlă decât piatră. Geamuri multe, ca la impozite şi taxe, dar puţină iubire de patrimoniu şi de cultură. Butaforiile, la ele acasă în Cetatea «Medievală» a Severinului, «reabilitată» cu milioane de euro. Gresie, sticlă şi betoane, într-o cetate medievală de la 1247. Plus multe butaforii. Un lucru e cert: avem o istorie «beton»! Cetatea Severinului e dovada vie. La ieşire, te întrebi dacă cetatea a fost realmente distrusă de Soliman Magnificul sau de ultima «restaurare»”, scria în 2018 Teodor Burnar, vicepreședintele Asociației Culturale Matricea Românească.

1/4

Drobeta Turnu Severin, iulie 2026 Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (38) jpg

Pe Clisura Dunării, Cetatea Ladislau de la Coronini a fost redeschisă în 2026 după o investiție de aproape patru milioane de euro. Pe ruinele de pe malul Dunării au fost amenajate platforme și pasarele metalice, un punct de belvedere într-unul dintre turnuri, alei și iluminat arhitectural, iar în incinta sitului a fost construit și un corp anexă destinat administrării și primirii vizitatorilor.

Cetatea Poenari, ridicată în vremea lui Vlad Țepeș, a fost redeschisă în 2025 după trei ani de lucrări de conservare și restaurare, în valoare de peste 25 de milioane de lei. Pe lângă intervențiile asupra zidurilor și pavimentelor, traseul celor 1.480 de trepte a primit iluminat, supraveghere, fibră optică și Wi-Fi. La mai puțin de un an de la redeschidere, autoritățile au constatat însă fisuri și desprinderi ale betonului nou la aproximativ 30 de trepte și două podeste.

Cetatea Colț, printre monumentele care și-au păstrat aspectul de secole

Veche din secolul al XIV-lea, Cetatea Colț de la Râu de Mori (județul Hunedoara) a rămas printre monumentele medievale care, în ultimele secole, au fost ocolite de lucrări ample de restaurare. Pentru mulți dintre oaspeții săi, aspectul de ruină romantică a rămas însă atractiv, chiar dacă trecerea timpului i-a afectat rezistența.

Fortificația, aflată pe un pinten stâncos, la peste 100 de metri deasupra văii Râușorului, a fost ridicată de familia cnezială Cândea, maghiarizată ulterior sub numele Kendeffy, însă în secolul al XIX-lea era deja ruinată. În vale, pe versantul opus, familia Cândeștilor a ridicat Mănăstirea Colț, faimoasă în trecut datorită legendelor despre comorile ascunse în jurul ei, dar și pentru picturile medievale, vandalizate în secolele care au urmat.

În secolul XX, Cetatea Colț a devenit cunoscută datorită romanului „Castelul din Carpați”, scris de Jules Verne. Ruinele sale ar fi inspirat scriitorul francez în relatarea sa științifico-fantastică. Popularitatea cetății nu a atras însă lucrări importante de restaurare. Abia în ultimii ani, aceasta a devenit mai accesibilă, odată cu amenajarea potecii prin pădure. Ajunși sus, la ruine, călătorii găsesc o priveliște desprinsă parcă din scenele relatate de Jules Verne.

„Nu se distinge de fundalul munţilor. Ceea ce ai fi ispitit să iei drept un donjon nu este decât o grămadă întunecată de pietre. Cine îl priveşte are impresia că zăreşte crenelurile unui zid, unde nu se află poate decât o creastă stâncoasă. Întreg ansamblul e pâclos, mişcător, incert. Aşa că, dacă ar fi să dăm crezare feluriţilor călători, Castelul din Carpaţi există doar în imaginaţia celor din comitat”, nota autorul romanului „Castelul din Carpați”, în urmă cu mai bine de un secol.

Autoritățile din comuna Râu de Mori au planuri mari pentru cetatea medievală, însă lipsa finanțărilor externe le-ar putea amâna pentru mai mulți ani.

„Nu am identificat până acum nicio sursă de finanțare pentru un proiect de restaurare a cetății, pe care ne dorim să o restaurăm total, până la forma inițială”, a precizat Flaviu Dilertea, primarul comunei Râu de Mori.

Acesta a adăugat că, fiind vorba despre un monument istoric, o eventuală restaurare va trebui realizată numai în baza unor studii și proiecte avizate de specialiști, astfel încât intervențiile să nu afecteze autenticitatea monumentului și vestigiile păstrate.

Cetatea Colț a fost întabulată de Primăria Râu de Mori în domeniul public al comunei, demers necesar pentru ca administrația locală să poată iniția proiecte de conservare și restaurare și să caute surse de finanțare pentru acestea.