Video Autostrada A1, cea mai lungă din România. Cum a fost construită și când va fi finalizată, după mai mult de 50 de ani

La peste jumătate de secol de la inaugurarea primului tronson al Autostrăzii A1 București–Nădlac, construcția celei mai lungi autostrăzi din România mai are de trecut câteva teste dificile.

Lucrări pe Valea Oltului. Autostrada A1. Foto: Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Din cei aproximativ 578 de kilometri ai Autostrăzii A1, plănuită pentru a lega Capitala de frontiera de vest a României cu Ungaria, 491 de kilometri au fost finalizați. Au mai rămas de executat aproximativ 87 de kilometri, pe două dintre tronsoanele sale: Autostrada Sibiu–Pitești și Autostrada Lugoj–Deva.

Primii kilometri așteptați în 2026

În 2026, un nou segment al autostrăzii A1 va fi finalizat. Secțiunea 4 Tigveni–Curtea de Argeș, parte a autostrăzii montane Sibiu–Pitești, este aproape de finalizare. Va avea aproximativ zece kilometri și va rotunji numărul kilometrilor realizați din A1 la 500.

„Stadiul fizic al lucrărilor pe cei 9,86 km se apropie de 97 la sută. Tunelul Momaia (1.350 m) este practic finalizat, iar la ora actuală se montează instalații mecanice, electrice și ITS. Se mai lucrează la clădirile operaționale care vor deservi tunelul, unde se montează echipamente și se fac teste de presiune la instalațiile pentru stingerea incendiilor. Dacă antreprenorul austriac (PORR) menține ritmul de lucru, anul acesta se va deschide circulația și pe secțiunea 4 a autostrăzii Sibiu-Pitești — în avans față de termenul contractual (februarie 2027). Se va putea circula astfel pe aproximativ 54 km din cei 122 km ai autostrăzii Sibiu-Pitești (A1)”, informa recent Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Autostrada cu tuneluri, privită cu optimism

În prima parte a anului 2027 este așteptată finalizarea altui segment important al Autostrăzii A1, pe traseul Margina–Holdea, cu o lungime de aproximativ 14 kilometri.

Pe acest sector au fost proiectate două tuneluri, care au împreună patru galerii, cu o lungime totală de aproape 4,6 kilometri. Tunelul Mare (T2), aflat în zona localităților Holdea și Coșava, este cel mai mare dintre cele două. O galerie are 1.825 de metri, iar cealaltă 1.985 de metri. Fiecare galerie va avea două benzi de circulație, bandă de urgență și trotuare pentru intervenții. Tunelul Mic (T1) are 367,5 metri pe una dintre galerii și 415 metri pe cealaltă.

Lucrările la tuneluri au început în vara anului 2024, iar construcțiile sunt completate de viaducte și pasaje. Ele au fost cuprinse într-un segment de 9,13 kilometri construit de la zero, la limita județelor Hunedoara și Timiș, în continuarea altui segment de aproximativ 4,5 kilometri, realizat anterior, dar care nu a putut fi dat în folosință. Odată cu deschiderea Margina–Holdea, se va putea circula neîntrerupt pe autostradă de la Boița până la Nădlac, pe o distanță de peste 360 de kilometri.

Autostrada montană de pe Valea Oltului

În scenariul optimist, cel mai devreme în perioada 2028 - 2029, șoferii vor putea circula pe întregul traseu al Autostrăzii A1 București–Nădlac. Atunci este așteptată finalizarea celor două secțiuni montane cuprinse în Autostrada Sibiu–Pitești, care însumează aproape 70 de kilometri.

Secțiunea Boița–Cornetu are o lungime de 31,33 kilometri și cuprinde unele dintre cele mai dificile lucrări de artă ale autostrăzii montane. Potrivit datelor CNAIR, pe traseu vor fi construite 24 de poduri și 24 de viaducte, cu o lungime cumulată de circa 11 kilometri, șapte tuneluri cu o lungime totală de aproximativ cinci kilometri, nodurile rutiere Boița și Cornetu și ecoductul de la Lazaret.

Primele structuri încep în zona Boița, unde se construiesc Tunelul Boița 1, cu galerii de 264 și 247 de metri, și Tunelul Boița 2, cu galerii de 303 și 444 de metri. În zona Lazaret vor fi realizate alte două tuneluri: Lazaret Nord, cu galerii de 1.007 și 1.019 metri, și Lazaret Sud, cu galerii de 302 și 317 metri. Tunelul Câineni, proiectat pe versantul stâng al defileului, va avea galerii de 1.513 și 1.536 de metri și va fi cel mai lung dintre cele șapte. La Robești este construit un tunel de aproximativ 900 de metri, iar Tunelul Balota va avea galerii de 517 și 523 de metri.

Proiectul Secțiunii 3 Cornetu–Tigveni, al cărei traseu trece prin zona nordică a Parcului Național Cozia, vizează construcția a 37,4 kilometri de autostradă, cu zeci de poduri și pasaje, un ecoduct, două noduri rutiere, spații de servicii și un centru de întreținere și coordonare.

Construcțiile de artă spectaculoase vor fi încununate de Tunelul Poiana, cu o lungime de aproximativ 1,8 kilometri, care va străpunge dealul Frăsinet, la limita județelor Vâlcea și Argeș. Tunelul va fi cel mai lung dintre cele nouă tuneluri proiectate pe Autostrada Sibiu–Pitești.

Finalizarea Secțiunii 3 este așteptată în perioada 2028–2029, în funcție de durata revizuirii acordului de mediu și de obținerea autorizațiilor de construire pentru restul traseului. Până în prezent au fost emise autorizații de construire pentru o parte importantă a traseului.

Cinci decenii de lucrări la Autostrada A1

A1 București–Nădlac este cea mai lungă autostradă din România și principala axă rutieră care leagă Capitala de vestul țării și de frontiera cu Ungaria. Traseul său, lung de aproximativ 578 de kilometri, trece prin București, Pitești, Sibiu, Deva, Timișoara și Arad, înainte de a ajunge la Nădlac, la granița cu Ungaria. Potrivit 130km.ro, site specializat în monitorizarea proiectelor de autostrăzi și drumuri expres din România, A1 a fost împărțită în opt tronsoane principale, construite și deschise circulației în etape care se întind pe mai bine de jumătate de secol.

1/11

Șantier Autostrada A1 Sibiu Pitești la Boița Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (11) jpg Foto: Picasa

Primul dintre acestea, București–Pitești, are aproximativ 109 kilometri și cuprinde cea mai veche autostradă din România. În 1972 au fost dați în folosință aproximativ 95 de kilometri între București și Pitești. Traseul a fost completat în 2007 cu aproape 14 kilometri ai centurii ocolitoare a Piteștiului și cu pasajul subteran care asigură legătura cu DN7, la Bascov.

Al doilea, Autostrada Sibiu–Pitești, are aproximativ 122 de kilometri, la care se adaugă cei 18 kilometri ai centurii Sibiului. Aceasta din urmă a fost deschisă în decembrie 2010, iar în decembrie 2022 a fost inaugurată Secțiunea 1 Sibiu–Boița, de aproximativ 13 kilometri. La capătul opus, Secțiunea 5 a fost deschisă în două etape: Băiculești–Pitești, în decembrie 2024, și Curtea de Argeș–Băiculești, în iunie 2025. Secțiunea 4 Tigveni–Curtea de Argeș este programată pentru deschidere în 2026, în timp ce sectoarele montane Boița–Cornetu și Cornetu–Tigveni se află încă în construcție.

Tronsonul Sibiu–Orăștie, lung de aproximativ 82 de kilometri, a fost construit în patru loturi. Trei dintre acestea au fost deschise în decembrie 2013, iar lotul 3, Cunța–Săliște, în noiembrie 2014. Acesta din urmă avea să devină însă unul dintre cele mai controversate proiecte din istoria autostrăzilor românești: problemele apărute la terasament au dus la închiderea unei porțiuni, demolarea ei și reconstruirea acesteia, traficul fiind reluat în octombrie 2016.

Pe tronsonul Orăștie–Deva, cu o lungime de aproximativ 33 de kilometri, primii 15 kilometri au fost deschiși în decembrie 2012, iar alți 18 kilometri în mai 2013.

Pe Autostrada Deva–Lugoj, cu o lungime de aproape 100 de kilometri, primele sectoare au fost deschise în decembrie 2013 și decembrie 2015, alți aproximativ 15 kilometri din lotul 2 fiind inaugurați în martie 2017. Lotul 4 a fost dat în circulație în august 2019, iar lotul 3 în decembrie același an. A rămas însă nefinalizată legătura Margina–Holdea, de aproximativ 14 kilometri, unde necesitatea construirii unor tuneluri și lucrările dificile de pe traseu au amânat finalizarea acesteia cu un deceniu.

Tronsonul Lugoj–Timișoara, de aproximativ 35 de kilometri, a fost deschis în două etape: primul lot în octombrie 2012, iar al doilea în decembrie 2015.

Cei 32 de kilometri dintre Timișoara și Arad au fost dați în folosință în decembrie 2011. Traseul a fost completat de centura Aradului, construită în regim de autostradă, cu o lungime de aproximativ 9 kilometri, lucrarea fiind finalizată integral în 2012.

Ultimul tronson, Arad–Nădlac, are aproximativ 39 de kilometri și asigură legătura A1 cu autostrada M43 din Ungaria. Lotul 1 și aproximativ șase kilometri din lotul 2 au fost deschiși în decembrie 2014, iar porțiunea rămasă a fost inaugurată în iulie 2015.

Cum a fost construit primul tronson al Autostrăzii A1

Primul tronson al A1 București–Nădlac a fost și prima autostradă construită în România. Proiectul a fost lansat în anii ’60 și viza construcția Autostrăzii București–Pitești, cu o lungime de aproximativ 95 de kilometri.

Ideea construirii noii șosele a apărut pe fondul creșterii traficului pe DN7. În 1964, Nicolae Ceaușescu ceruse Direcției Generale a Drumurilor să găsească soluții pentru fluidizarea circulației și creșterea vitezei de deplasare între București și Pitești.

Studiul tehnico-economic finalizat în 1966 arăta că vechiul drum nu putea fi lărgit satisfăcător din cauza localităților traversate și a volumului mare de demolări pe care lucrările l-ar fi presupus. Astfel a fost aleasă construirea unei artere noi, care să ocolească localitățile. Lucrările au început oficial la 4 februarie 1967.

„Nu peste mult timp va începe construcția primei autostrăzi din țară, pe distanța București–Pitești, în lungime de circa 125 de kilometri. Partea carosabilă va fi alcătuită din două căi unidirecționale, fiecare cu patru fire de circulație. Pe întreaga lungime, direcțiile de circulație vor fi separate de o zonă verde de încadrare, lată de patru metri. Pe partea dreaptă a drumului va fi amenajată o bandă de staționare, cu o lățime de 2,50 metri. Autostrada nu se va intersecta cu alte drumuri sau căi ferate. Lucrările de artă (poduri, pasaje) vor fi executate adoptându-se cele mai noi soluții. Autostrada va fi dotată cu toate accesoriile necesare: stații automate pentru alimentarea cu benzină, carburanți și lubrifianți, stații de depanare, puncte telefonice etc.”, informa Agerpres, în februarie 1967.

Autostrada a fost proiectată pe traseul unui drum modernizat înainte de Al Doilea Război Mondial, care se prezentase în deceniile următoare într-o stare foarte bună în comparație cu restul șoselelor din România.

„Ținând cont de traficul intens şi de vitezele de circulaţie crescânde, pe noul drum viteza proiectată este de 140 de kilometri pe oră. În plan, traseul a fost proiectat, adoptându-se curbe şi contra-curbe, cu tangențe comune, cu raze mari, asigurându-se o vizibilitate bună şi eliminarea monotoniei traseului. De-a lungul drumului vor fi construite platforme de parcare, în ambele sensuri, pentru a da posibilitate autovehiculelor să oprească, din loc în loc, fără a stânjeni circulaţia. În calculele făcute de către proiectanţi şi constructori este prevăzută şi capacitatea de circulaţie: 900 autovehicule etalon pe oră”, arăta Informația Bucureștiului, în 1968.

Pauză de 15 ani la construcția de autostrăzi

La acea vreme, finalizarea Autostrăzii București–Pitești era estimată pentru anul 1969. Proiectul a acumulat însă întârzieri, iar autostrada a fost inaugurată la 1 iulie 1972, după aproximativ cinci ani de lucrări.

„La 1 iulie 1972 a fost dată în folosință prima autostradă din țara noastră. Iată câteva date mai importante: 100 kilometri lungime, cu două sensuri de circulație de câte 7 metri lățime, despărțite de o zonă verde de 4 metri. Fiecare sens este constituit din două benzi de circulație de câte 3,5 metri. Îmbrăcămintea rutieră adoptată este betonul asfaltic, iar ambele sensuri de circulație dispun de o bandă de siguranță de 3 metri, din pământ stabilizat, ce urmează să se asfalteze. Spațiul verde central, ce se va completa cu vegetație pitică, are rolul de a forma un ecran protector împotriva orbirii cu farurile autovehiculelor ce vin din sens contrar. În total, platforma autostrăzii are 24 de metri”, informa revista Almanah Auto, în 1973.

La darea în folosință a autostrăzii, autoritățile anunțau noi planuri de extindere a rețelei rutiere de mare viteză. La sfârșitul anilor ’60 fusese conceput chiar un plan care prevedea, în perspectivă, o rețea de aproximativ 3.000 de kilometri de autostrăzi, cu trasee care urmau să lege principalele regiuni ale țării și să ajungă la frontiere.

După finalizarea Autostrăzii București–Pitești, investițiile în autostrăzi nu au mai continuat însă în ritmul anunțat.

În următorii 15 ani, România nu a mai inaugurat niciun nou sector de autostradă. Abia în noiembrie 1987, Nicolae Ceaușescu a inaugurat a doua autostradă din România: un sector de aproximativ 17 kilometri între Fetești și Cernavodă, unde au fost deschise și noile poduri peste Dunăre. În aproape patru decenii de regim comunist, România ajunsese astfel la numai aproximativ 113 kilometri de autostradă.