Articole scrise de Daniel Guţă

Deși în urmă cu peste un deceniu, statul român plănuia construcția a peste 2.400 de kilometri de drumuri expres, succesul acestor proiecte a întâmpinat greutăți. În 2026, doar un tronson de 11 kilometri ar putea fi inaugurat. În 2027, situația va fi asemănătoare.

Primele ninsori consistente din această iarnă au aglomerat stațiunile montane, dar au adus și o serie de probleme: pene de curent, telegondole defecte, drumuri inaccesibile, parcări insuficiente și haos pe pârtii.

Exodul românilor spre Occident, în primele zile ale anului 2026, a creat blocaje pe Autostrada Vestului. Au fost cozi kilometrice de mașini la ieșirea de la Holdea, însă acest an ar putea fi ultimul în care mii de români întâmpină neplăceri pe ruta spre vestul Europei.

Numeroși români spun că se gândesc de două ori înainte de a lăsa bacșiș livratorilor sau celor care se așteaptă să primească bani suplimentari pentru diverse servicii, chiar și atunci când valoarea bacșișului este de doar câțiva lei.

Un român a mărturisit că a trecut printr-o experiență șocantă în timpul unei călătorii cu trenul, în timp ce se afla în toaleta unui vagon. Relatarea sa, devenită virală, a stârnit reacții aprinse pe rețelele de socializare.

Peste 10.000 de oameni au muncit în anii ’70 și ’80 la Amenajarea hidroenergetică Râul Mare – Retezat, care cuprinde una dintre marile hidrocentrale ale României. Lacul de acumulare Gura Apelor a devenit un reper turistic, atractiv în orice anotimp, însă iarna îi dă un farmec aparte.

România adăpostește o faună bogată în pădurile din Munții Carpați, însă în trecut numărul animalelor sălbatice era impresionant. Pentru antici, animalele erau surse de hrană, dar și zeități ale pădurilor, arată istoricii.

Ninsorile din ultimele zile au produs degradări pe Autostrada Lugoj – Deva, în special în județul Hunedoara, pe valea Mureșului. Numeroase gropi au apărut în asfalt, iar angajații de la întreținerea autostrăzii au fost nevoiți să intervină.

Stațiunea Râușor din Munții Retezat a rămas fără energie electrică, după ce un copac s-a prăbușit și a rupt cablurile rețelei de transport a curentului. Alte peste 20 de localități din zona montană a Hunedoarei sunt și ele în beznă, în urma ninsorilor abundente.

Aflate de cel puțin cinci ani în șantier, tronsoane importante din magistralele Brașov - Sighișoara și Simeria - Arad ar putea fi inaugurate în 2026, arată estimările CFR. Alte căi ferate din vest, nord-vest și Dobrogea ar și ele termen de finalizare în 2026.

Retehnologizarea Termocentralei Mintia se apropie de final, însă noul complex energetic va mai avea de așteptat până la intrarea în producție. Lucrările la conducta de gaze care o va conecta la rețeaua de gaze a României vor continua și în primele luni ale anului 2026.

Mersul într-un ritm mai alert, o activitate aparent banală, a intrat în ultimii ani în atenția oamenilor de știință, iar unele studii recente arată că viteza cu care oamenii se deplasează le poate influența starea de sănătate.

La cinci decenii și jumătate de la inaugurarea primelor teleferice din România, doar câteva stațiuni montane și orașe beneficiază de astfel de instalații, într-o țară unde numărul localităților declarate stațiuni depășește 200.

Capitala României rămâne în topul celor mai aglomerate orașe din lume în privința timpului pierdut de șoferi în trafic. În ciuda schimbărilor aduse de Autostrada de Centură A0, mulți bucureșteni spun că au ajuns la capătul răbdării.

Depopularea și scăderea numărului de credincioși au lăsat biserici pustii în România, dar și în vestul Europei. În satele românești, multe lăcașuri închise se degradează lent, iar soarta lor este incertă. În alte state, comunitățile le-au găsit noi utilizări.

Munții Parâng adăpostesc cea mai complexă amenajare hidroenergetică de pe râurile interioare din România, construită în anii ’60 și ’70 pe valea Lotrului și cunoscută în prezent mai ales datorită lacului Vidra, al cărui baraj uriaș din anrocamente a fost ridicat la aproape 1.300 de metri altitudine.

Aproape jumătate din județele României sunt ocolite de autostrăzi și drumuri expres, iar pentru unele dintre acestea planurile de dezvoltare a infrastructurii rutiere rămân incerte.

Mulți români se trezesc după Crăciun în fața unei alegeri dificile, adesea însoțite de regrete: ce vor face cu cadourile nedorite. Deși păstrarea lor poate părea soluția cea mai la îndemână, există numeroase moduri prin care acestea pot fi puse în valoare.

Iarna, sistemul imunitar este adesea pus la încercare, iar apariția infecțiilor respiratorii poate fi favorizată chiar și de gesturi aparent banale. Specialiștii în sănătate atrag atenția asupra lor și adaugă câteva sfaturi esențiale pentru creșterea imunității.

Unii dintre cei mai apreciați bucătari din Marea Britanie propun soluții simple pentru refolosirea resturilor de Crăciun. Curcanul, unul dintre felurile culinare care dau motive de neliniște când nu este consumat complet, poate fi transformat în noi preparate delicioase, arată aceștia.

Aflat la aproape 2.000 de metri altitudine, în inima munților Retezat, lacul glaciar Galeș se numără printre puținele locuri din România, unde zăpada domnește pe întreaga durata a iernii. Acoperit de gheață în această perioadă, lacul oferă vizitatorilor săi experiențe neobișnuite.

Sezonul de iarnă începe tot mai târziu în stațiunile montane, iar lipsa zăpezii lasă pustii pârtiile care altădată deveneau centrul acestora din primele zile de decembrie. Unele stațiuni încearcă să se reinventeze, adăugând noi atracții turistice.

Cele mai vechi rețete de sărbători sunt cunoscute de peste două milenii și au inspirat bucătăria tradițională românească. În Antichitate, aceste preparate aveau și un rol ritualic, fiind oferite zeilor ca ofrande înainte de a fi consumate la mesele festive.

Rămășițele a cel puțin 20 de temple au fost dezvelite în cetățile dacice, iar cele mai recente descoperiri arheologice completează șirul lung al edificiilor religioase din Antichitate. Totuși, religia dacilor și rolul sanctuarelor lor rămân pline de controverse.

Numeroși români au povestit că privesc cu groază întoarcerea acasă de sărbători, deoarece bucuria revederii familiei se transformă, într-un timp scurt, într-un sentiment apăsător, care îi determină să își dorească să plece cât mai repede.

O tânără care a vândut haine și produse second-hand pe o platformă online se teme că va fi obligată să își declare veniturile la ANAF, deși susține că nu a obținut profit. Relatarea sa a stârnit o dezbatere aprinsă pe rețelele de socializare.

Unele dintre mâncărurile tradiționale românești aproape nelipsite din mesele de iarnă au origini antice. Printre acestea se numără cârnații de porc, considerați o delicatesă în anumite regiuni ale Imperiului Roman.

Piața muncii din România va trece prin transformări accelerate în următorii ani, atât în privința sectoarelor care vor face angajări, dar și a competențelor căutate de angajatori, arată specialiștii.

România își realizează treptat planul ambițios de construcție a autostrăzilor, lansat la scurt timp după prăbușirea regimului Ceaușescu, în decembrie 1989, însă cu o întârziere de peste două decenii față de termenele anunțate în anii ’90.

Aproape jumătate din lucrările la „Autostrada cu tuneluri” din vestul României au fost realizate, dar unele secțiuni au un grad ridicat de dificultate, iar respectarea termenului de finalizare din 2026 este privită cu îndoială.

21 decembrie este considerată cea mai scurtă zi din anul 2025 și reprezintă, totodată, una dintre cele mai vechi sărbători ale omenirii, celebrată încă din preistorie. Solstițiul de iarnă are o tradiție îndelungată și pe actualul teritoriu al României.

Hari Bucur Marcu a fost protagonistul unei întâmplări absurde, pe care a povestit-o pe pagina sa de socializare. Acesta a relatat că, ajuns în fața unui angajat al unui serviciu de telefonie pentru a ajuta un vârstnic, i s-a răspuns că firma nu are nevoie de „clienți recalcitranți”.

Misterul cavalerului de bronz de pe Castelul Corvinilor a fost elucidat, după un secol și jumătate, odată cu descoperirea neașteptată realizată în timpul lucrărilor de restaurare a statuii lui Ioan de Hunedoara.