Articole scrise de Daniel Guţă

O tânără care a vândut haine și produse second-hand pe o platformă online se teme că va fi obligată să își declare veniturile la ANAF, deși susține că nu a obținut profit. Relatarea sa a stârnit o dezbatere aprinsă pe rețelele de socializare.

Unele dintre mâncărurile tradiționale românești aproape nelipsite din mesele de iarnă au origini antice. Printre acestea se numără cârnații de porc, considerați o delicatesă în anumite regiuni ale Imperiului Roman.

Piața muncii din România va trece prin transformări accelerate în următorii ani, atât în privința sectoarelor care vor face angajări, dar și a competențelor căutate de angajatori, arată specialiștii.

România își realizează treptat planul ambițios de construcție a autostrăzilor, lansat la scurt timp după prăbușirea regimului Ceaușescu, în decembrie 1989, însă cu o întârziere de peste două decenii față de termenele anunțate în anii ’90.

Aproape jumătate din lucrările la „Autostrada cu tuneluri” din vestul României au fost realizate, dar unele secțiuni au un grad ridicat de dificultate, iar respectarea termenului de finalizare din 2026 este privită cu îndoială.

21 decembrie este considerată cea mai scurtă zi din anul 2025 și reprezintă, totodată, una dintre cele mai vechi sărbători ale omenirii, celebrată încă din preistorie. Solstițiul de iarnă are o tradiție îndelungată și pe actualul teritoriu al României.

Hari Bucur Marcu a fost protagonistul unei întâmplări absurde, pe care a povestit-o pe pagina sa de socializare. Acesta a relatat că, ajuns în fața unui angajat al unui serviciu de telefonie pentru a ajuta un vârstnic, i s-a răspuns că firma nu are nevoie de „clienți recalcitranți”.

Misterul cavalerului de bronz de pe Castelul Corvinilor a fost elucidat, după un secol și jumătate, odată cu descoperirea neașteptată realizată în timpul lucrărilor de restaurare a statuii lui Ioan de Hunedoara.

Turiștii care pornesc în drumeții montane de iarnă sau schiază în zone alpine neamenajate sunt sfătuiți de salvatorii montani să considere că, iarna, pe munte nu există zone complet sigure. Unele indicii arată că riscul producerii unor avalanșe este mai ridicat în anumite locuri.

Decembrie este, pentru numeroși români, nu doar luna cadourilor și a sărbătorilor de iarnă, dar și o perioadă a exceselor de dulciuri, lucru care îi îngrijorează și îi face să caute metode de a trece cu bine peste astfel de tentații.

Vadu Dobrii, un sat ascuns în Munții Poiana Ruscă, cu mai puțin de zece locuitori, a trecut printr-un episod tulburător în zilele Revoluției din Decembrie 1989, după ce rachetele din unitatea militară secretă aflată în vecinătatea sa au fost activate.

Zăpada va deveni un lux în cele câteva zeci de zile de iarnă pe an, iar durata verii va continua să crească, arată cele mai recente cercetări ale oamenilor de știință. În jurul anului 2100, durata verii va depăși toate recordurile.

În urmă cu 36 de ani, România s-a rupt brutal de regimul care îi privase pe majoritatea locuitorilor săi de drepturi și libertăți fundamentale. Revoluția din Decembrie 1989 a fost sângeroasă și a pus capăt unei dictaturi care inspira teamă românilor și care adusese țara în pragul colapsului.

Una dintre cele mai vechi mine de cărbune din România a ajuns la capătul existenței sale de aproape două secole. Mina Lonea va fi următoarea exploatare închisă, iar în urma ei, Valea Jiului mai rămâne cu doar trei mine de cărbune și mai puțin de 2.000 de mineri.

Anual, peste 200.000 de români părăsesc țara ca emigranți. Mulți dintre cei întorși după câțiva ani susțin că, în ciuda unui nivel de trai mai ridicat, nu au reușit să se adapteze societăților occidentale, mai ales în comunități în care numărul românilor este redus.

Munții Apuseni adăpostesc unele dintre cele mai valoroase resurse minerale de pe teritoriul României, însă pentru turiști marile atracții sunt, alături de satele arhaice de pe culmi, numeroasele monumente ale naturii. Iarna sporește farmecul acestor locuri unicat din Apuseni.

Mesajul unei angajate într-o cafenea, mulțumită că va fi la lucru de sărbători, a stârnit o mică revoltă pe rețelele de socializare. Pentru numeroși români, Crăciunul și Revelionul au rămas „sfinte” în privința odihnei și a timpului liber, deși în trecut erau obligați să muncească în aceste zile.

Oamenii au fost adaptați să trăiască în natură și au rămas ancorați într-o lume diferită de cea creată de industrializare, avertizează un studiu. El arată că ritmul accelerat al schimbărilor moderne a depășit capacitatea corpului uman de adaptare și are efecte asupra sănătății și bunăstării.

Mai multe spitale și biserici vechi îi poartă numele Sfântului Spiridon, ocrotitor și făcător de minuni, potrivit tradiției religioase. Sfântul Spiridon a trăit în Antichitate în insula Cipru și este celebrat de creștinii ortodocși la 12 decembrie.

Românii au avut de înfruntat, de-a lungul secolului XX, mai multe ierni extreme: cu geruri polare de până la –40 de grade în anii ’20, cu viscole care au îngropat orașe și au izolat sate în anii ’50, și frigul din anii ‘80, amplificat de problemele economice și de austeritatea impusă de Ceaușescu.

Un împărat roman revine la modă, la peste 18 secole de la moartea sa. Marcus Aurelius a rămas faimos ca unul dintre „Cei cinci împărați buni” ai Romei, dar în epoca modernă și-a câștigat admiratorii prin jurnalul său, considerat un ghid moral.

Numeroase șosele montane din România sunt închise în perioada iernii, din cauza riscurilor pe care le prezintă. În Pasul Vâlcan, drumul județean este transformat în pârtie, însă în lipsa zăpezii, autoritățile îi caută alte utilități.

O mulțime de foste localități monoindustriale au ajuns la o populație de câteva ori mai mică decât în anii ‘90. Unele, cum este Ciudanovița, un fost orășel al uraniului, au avut un declin dramatic, grăbit și de problemele aduse de minerit.

Trei castele construite în secolul al XIX-lea, la cinci kilometri unul de celălalt, au ajuns în ultimii ani în pragul ruinării. Unul a putut fi salvat de autoritățile locale. Celelalte două au continuat să se degradeze. Conacele grofilor din Țara Hațegului păstrează istorii tulburătoare.

Portalurile celui mai lung tunel de pe Autostrada A1 Sibiu–Pitești au fost realizate, în așteptarea „cârtiței” care urmează să le străpungă. Doar o parte a lotului montan care cuprinde Tunelul Poiana se află însă în șantier.

Numeroși români care au căutat moduri prin care pot reduce cheltuielile au ajuns la concluzia că una dintre soluțiile cele mai eficiente poate fi aplicată cu succes iarna, însă depinde și de vecini.

O întâmplare povestită de Arsenie Boca stârnește emoții multor români. Fostul călugăr a fost apreciat de-a lungul timpului pentru învățăturile sale, iar la peste trei decenii de la moartea sa a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română.

Anul 2026 se anunță a fi unul al recordurilor în privința inaugurărilor de autostrăzi. Autostrăzile Capitalei, Vestului și Moldovei vor fi completate, iar estimările specialiștilor arată că în 2026 ar putea fi deschiși mai mulți kilometri decât în 2024 și 2025 la un loc.

Șase decenii au trecut de la construcția barajului Vidraru de pe râul Argeș. Lacul său de acumulare, aflat în proces de golire controlată, continuă să stârnească fantezii și controverse, în timp ce istoria sa reală rămâne mai puțin cunoscută.

Viteza excesivă în condiții neprielnice și condusul agresiv au fost cele mai reclamate probleme întâmpinate de șoferi pe Autostrada București - Focșani, deschisă complet traficului odată cu finalizarea ultimului ei segment. Mulți români se plâng de experiența din trafic.

Mai multe localități din România ar putea fi confundate cu mari orașe ale lumii. Românii au propria Romă, așezată pe colinele din jurul Botoșaniului, dar și două Veneții și un București ascuns în Apuseni. Așezările cu nume rezonante au povești ieșite din comun.

Angajații unui magazin de băuturi din Ashland, Virginia, au făcut o descoperire surprinzătoare la început de săptămână. Au găsit un raton prăbușit în baia magazinului ABC, după ce în prealabil a vandalizat rafturile cu băuturi, consumând mai multe tipuri de alcool.

La peste un secol de la Marea Unire din 1918, structura demografică a României a suferit schimbări majore în ceea ce privește diversitatea etnică, populațiile germanice și slavice, evreii și maghiarii fiind printre cele mai afectate minorități.