Articole scrise de Daniel Guţă

Creșterea prețului combustibilului poate încurca planurile de vacanță ale multor români în perioada Paștelui. Unele dintre cele mai populare destinații de turism religios pot fi vizitate însă și cu trenul, la costuri mai accesibile decât în cazul unei călătorii cu mașina.

Noii proprietari ai combinatului siderurgic din Hunedoara vor putea profita din plin de „muntele de zgură” din vecinătatea complexului industrial închis din toamna anului 2025.

Postul Paștelui are origini străvechi, încă din primele secole după Hristos, iar durata sa de 40 de zile l-a făcut să fie privit ca o perioadă de abstinență dificilă. În secolele trecute, mulți români i-au acordat o atenție exagerată.

Insula Șimian de pe Dunăre păstrează amintirea unuia dintre cele mai stranii proiecte istorice din România secolului XX. În anii ’60, autoritățile au început să mute aici o întreagă cetate Vauban, împreună cu așezările și mormintele de pe insula Ada Kaleh.

Peste 2.000 de tone de aur au fost extrase de pe teritoriul României în ultimele două milenii și jumătate, arată cercetările istorice. Ultimele mine de aur și-au încetat activitatea în anii 2000, însă în ultimii ani au fost conturate noi zăcăminte valoroase de aur și argint în Munții Apuseni.

Începute în anii 2000, investițiile în infrastructura rutieră au accelerat dezvoltarea economică a Sibiului. În anii următori, noile autostrăzi spre Brașov și București sunt așteptate să îi consolideze rolul în transport, industrie și economie.

Un român spune că a inventat „terapia Joolizara”, o metodă alternativă devenită populară pe rețelele de socializare, prezentată ca fiind cea prin care corpul ar elibera tensiunile acumulate în timp, și-ar recăpăta mobilitatea și s-ar debloca în mod natural.

O mulțime de sate din Munții Zarandului oferă un peisaj straniu. Majoritatea caselor lor nu mai sunt locuite permanent, fostele școli sunt închise și ruinate, iar bisericile au rămas treptat fără credincioși, localnicii putând fi numărați pe degete.

În urmă cu 60 de ani, insula Ada-Kaleh își trăia ultimul an din existența sa îndelungată, înainte de a fi scufundată în apele Dunării. Insula de la Porțile de Fier a păstrat amintirea unei istorii tulburătoare și a ultimilor săi locuitori, care o transformaseră într-un loc exotic.

Românii plecați la muncă în Occident continuă să strângă bani cu gândul la o locuință și la liniște financiară în România, dar, spre deosebire de anii 2000, economiile se fac mai greu și cu mai multe sacrificii.

La sfârșitul anului 2025, autoritățile anunțau că 2026 ar putea deveni un an istoric pentru infrastructura rutieră, cu aproximativ 250 de kilometri de autostradă și drum expres, aflați în șantier, care ar urma să fie inaugurați. Estimările oficialilor au continuat să fie optimiste.

România are peste 27.000 de biserici, iar cei mai mulți români se declară religioși. Totuși, mulți tineri spun că ajung rar la biserică și că experiențele lor în lăcașele de cult sunt mai puțin profunde decât s-ar fi așteptat.

Timusul, un organ limfoid despre care multă vreme s-a crezut că devine aproape inutil la vârsta adultă, ar putea avea un rol mult mai important pentru sănătate și longevitate decât au estimat oamenii de știință, potrivit unor cercetări publicate recent.

Casa familiei Eliade, considerată la începutul secolului XX un adevărat „giuvaier” arhitectural din Capitală, a ajuns în ultimii ani într-o stare avansată de degradare, fiind locuită de oameni ai străzii. Recent, a fost scoasă la vânzare.

Aurul a avut din cele mai vechi timpuri nu numai un rol material, ci și unul spiritual, iar în Transilvania, regiunea în care au fost descoperite unele dintre cele mai mari zăcăminte de aur din Europa, oamenii au acordat o importanță reală superstițiilor legate de aur.

Războiul din Orientul Mijlociu pune pe gânduri mulți români care și-au programat vacanțe în Turcia. Deși zonele turistice sunt relativ departe de conflict, incidentele militare din ultimele zile au stârnit temeri. Unii sunt însă convinși că nu vor fi afectați.

Echinocțiul din 20 martie, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, a fost celebrat încă din Antichitate. În România, în ultimii ani, el a fost legat de simboluri ale spiritualității dacice și de tradiții străvechi.

România a intrat în febra stadioanelor noi, chiar dacă astfel de proiecte nu sunt lipsite de controverse. Investițiile în reconstrucția stadioanelor încep de la zeci de milioane de euro și promit infrastructură modernă, chiar și în orașe unde pasiunea pentru fotbal s-a stins după comunism.

Munții Șureanu ascund unele dintre cele mai vechi așezări pastorale de pe teritoriul României, însă satele care le-au luat locul, apreciate pentru arhaismul lor, au ajuns în pragul dispariției.

Două - trei mii de români trăiesc în Japonia, una dintre marile economii ale lumii, lăudată pentru nivelul ridicat de trai. Pentru unii dintre aceștia, Japonia a devenit un „tărâm al făgăduinței” pe care nu ar vrea să îl mai părăsească pentru România.

Satele din Munții Apuseni sunt redescoperite de turiști. Unele, ca Săcărâmb și Roșia Montană, păstrează amprenta trecutului minier și legendele aurului, iar altele, ca Râmeț, Rîmetea sau Dumești, și-au păstrat farmecul așezărilor patriarhale, ferite de construcții moderne și de exploatări miniere.

Locuri tainice din Munții Carpați amintesc de pustnicii care au trăit departe de lume, în peșteri, chilii rupestre sau colibe ascunse în păduri. Unii au dus această viață chiar și în ultimele decenii, însă tot mai puțini. Vechile chilii au rămas mărturii ale unui mod de viață aproape dispărut.

Mulți programatori au răspuns invitației de a-și compara veniturile și de a povesti cum au evoluat acestea în ultimii ani, într-un domeniu, IT-ul, considerat mult timp unul dintre cele mai bine plătite din România.

Rusaliile sunt una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății, celebrată la 50 de zile după Paște. În tradiția românească, ele sunt legate și de unele credințe străvechi. În România, Rusaliile aduc zile libere celor mai mulți salariați.

Milioane de români locuiesc în „blocuri comuniste”, multe cu o vechime de peste jumătate de secol, iar viitorul lor stârnește tot mai multe dezbateri. Unii români cred că vor rezista timpului, alții le prevăd o soartă dramatică.

Parcul auto din România s-a extins rapid în ultimii ani, iar numărul tot mai mare de mașini a adus probleme în orașe. Locurile de parcare sunt frecvent un motiv de dispută între localnici, iar cei care își lasă mașinile pe străzi și nu în curte sunt adesea reclamați.

O plantă cu efecte binefăcătoare crește din timpuri străvechi în jurul cetăților dacice. Primăvara, pădurile de la Sarmizegetusa Regia sunt acoperite de covoare de leurdă, semnul cel mai distinctiv al anotimpului.

O plantă cu o istorie bogată în România îi recucerește pe români. Culturile de afine de pădure și suprafețele pe care acestea sunt cultivate au crescut exponențial în ultimii ani, iar piața afinelor este stimulată de calitățile excepționale ale fructelor.

Spania rămâne una dintre destinațiile preferate ale românilor care aleg să muncească în străinătate, însă viața de acolo nu mai este la fel de ușoară ca în urmă cu două decenii. Mulți dintre migranți se plâng de costul tot mai ridicat al traiului, de chiriile mari și de salariile care stagnează.

Reorganizarea Romsilva stârnește controverse în spațiul public, în județele Hunedoara și Alba, după ce noua direcție regională la care sunt arondate cele două județe învecinate va fi la Alba Iulia.

Studiile superioare absolvite cresc șansele de angajare pentru majoritatea românilor, arată statisticile internaționale, însă mulți dintre ei rămân nemulțumiți de salariile primite, amintindu-și de eforturile făcute la facultate și alegerile neinspirate din trecut.

Alături de cantități impresionante de aur, argint și cupru, Munții Apuseni ascund în adâncuri unele dintre cele mai prețioase metale „ale viitorului”. Unele zăcăminte au fost identificate și exploatate în trecut, la scară redusă.

Unele dintre cele mai spectaculoase adăposturi antiatomice din România au fost construite în secret în timpul Războiului Rece, sub Casa Poporului și Casa Presei Libere, dar și în stâncile din vecinătatea Castelului Corvinilor. Acum sunt înconjurate de legende.