Articole scrise de Daniel Guţă

După mai mulți ani de întârzieri, două dintre cele mai dificile segmente ale magistralei vestului au fost deschise circulației feroviare în 2025. Al treilea segment complex, tunelurile de pe Valea Mureșului, s-a dovedit a fi o lucrare mult mai greu de realizat.

Aproape 900.000 de cărți de identitate electronice au fost emise până în prezent. Noile documente aduc românilor și o nouă responsabilitate: memorarea celor două coduri PIN, unul pentru autentificare, format din patru cifre, și unul pentru semnătura electronică, din șase cifre.

Mii de români au păstrat amintiri tulburătoare despre umilințele trăite în încercările de a fugi din România sub regimul Ceaușescu. Soldații trimiși să „apere” atunci granițele țării de cei care încercau să le tranziteze au fost adesea acuzați de brutalități. Unii au căutat explicații pentru ele.

Urșii tulbură din nou liniștea orașelor din Valea Jiului, aflate la poalele munților Vâlcan, Parâng și Retezat. Animalele sălbatice s-au înmulțit, iar în această perioadă își fac tot mai adesea simțită prezența în zonele locuite.

Alegerea tipului de anvelope pentru echiparea mașinii în timpul iernii este esențială pentru siguranța la volan. Specialiștii explică diferențele dintre anvelopele all-season și cele de iarnă și arată în ce condiții ele ating performanțele așteptate.

Cea mai stranie pistă de biciclete din România a fost construită în Vadu Dobrii, un sat cu zece locuitori, ascuns în Munții Poiana Ruscă, fără drumuri asfaltate, care rămâne adesea izolat iarna. Pista coboară în inima pădurii, unde trăiesc lupi și urși.

Lucrările pe cei nouă kilometri ai sectorului cu tuneluri din Autostrada Lugoj - Deva au ajuns într-un stadiu avansat, iar alături de tuneluri, au prins contur și cele două viaducte de la capetele lor, care însumează aproape 1,5 kilometri.

Înființată pentru minerii din Valea Jiului, stațiunea montană Straja a devenit populară în ultimele două decenii, după modernizarea infrastructurii sale și a instalațiilor de schi. Investițiile recente ar putea să o transforme într-o concurentă pentru stațiunile de pe Valea Prahovei.

Un șir de evenimente tulburătoare au transformat regiunea pitorească a Banatului Montan în ultimul secol. Numeroase tragedii petrecute aici au rămas aproape necunoscute multor români.

Siderurgia din România are o istorie îndelungată, iar în anii industrializării comuniste a atins apogeul, impulsionată de resursele naturale bogate ale țării și de expansiunea marilor combinate. Fostele oțelării au traversat perioade îndelungate de declin, iar unele au dispărut complet.

Salariul minim pe economie este privit cu totul diferit atunci când este sursa de venit a unei familii monoparentale și nu doar pentru o singură persoană. Un român i-a provocat pe tinerii din Generația Z să spună cum s-ar putea descurca o familie cu un venit de aproximativ 2.600 de lei.

Lucrările de retehnologizare a Termocentralei Mintia, unul dintre marii producători de energie din România, se apropie de final, la trei ani de la privatizarea complexului energetic. În 2026, este așteptată intrarea ei în producție.

Cea mai veche statuie a lui Ioan de Hunedoara are o istorie aparte. Vreme îndelungată, monumentul emblematic așezat pe cel mai înalt turn al Castelului Corvinilor a stârnit controverse, mulți români și turiști întrebându-se cine este „străjerul” de bronz și cum a ajuns acolo.

Două regiuni din România, ocolite până acum de șosele de mare viteză, vor fi acoperite de șantiere deschise în următoarele luni. Mii de oameni vor fi angajați, iar mai multe contracte de miliarde de lei au fost semnate recent pentru construcția unor autostrăzi și drumuri expres.

Doar câteva ecoducte au fost construite în ultimii ani pe autostrăzile din România, una dintre țările recunoscute în Europa pentru fauna sălbatică bogată în animale mari. Privite la început cu suspiciune, „tunelurile pentru urși” sunt tot mai des întâlnite în proiectele de infrastructură.

Mai multe palate și clădiri istorice din Timișoara au fost restaurate și sunt scoase la vânzare. Cea mai scumpă dintre ele este Casa cu Ax de Fier, un monument din secolul al XIX-lea, estimat la aproape 4,5 milioane de euro.

Șase kilometri de traseu feroviar complet nou, care cuprinde trei poduri peste râul Mureș, cu lungimi de aproximativ 500 de metri fiecare, vor fi deschiși traficului feroviar în luna noiembrie. Segmentul face parte din magistrala de mare viteză din vestul României.

Deși lucrările au avansat la viaductele de la Boița, care marchează intrarea pe traseul montan al Autostrăzii Sibiu–Pitești, stadiul proiectului continuă să stârnească nemulțumiri, iar termenul estimat de finalizare a autostrăzii este privit cu îndoială de numeroși români.

Mesajul satiric al unui IT-ist a stârnit un val de reacții în online. Acesta spune că „IT-iștii au scos țara din noroaie”, însă au ajuns „bătaia de joc a tuturor”. Numeroși lucrători din domeniul IT au vorbit despre modul în care acest sector contează în economia României.

Peste 40 de kilometri de autostradă între Cluj-Napoca și Zalău ar putea fi deschiși circulației în 2026, odată cu finalizarea lucrărilor la viaductele Topa Mică și Nădășelu și la nodul rutier Românași. Unul dintre acestea va avea doi kilometri.

Aproape 800 de muncitori și peste 200 de utilaje au fost mobilizate pe șantierul „autostrăzii cu tuneluri” din vestul României, singurul segment nefinalizat din Autostrada A1 Lugoj - Deva, în lungime de nouă kilometri.

Românii au fost cuprinși în trecut de psihoze colective, create de personaje controversate, care le-au promis împlinirea celor mai aprinse dorințe. Adesea, mulțimile au rămas dezamăgite, oamenii simpli au ajuns în pragul dezastrului, iar presupușii „salvatori” au fost dați uitării.

Vârstnicii au rămas populația majoritară într-o comună din Banatul Montan, cu un specific aparte. Multe familii au părăsit așezarea și s-au stabilit în Austria, în timp ce alți localnici, în special femei, muncesc pe durate determinate tot în Austria, la îngrijirea bătrânilor.

Au început detonările pentru construcția tunelului Robești, primul din cele șapte tuneluri proiectate pe Lotul 2 al Autostrăzii Sibiu–Pitești. Aproape 70 de tone de dinamită vor fi folosite pentru străpungerea stâncilor la tunelul de peste 900 de metri.

Stabilit în România în urmă cu două decenii, austriacul Georg Hocevar a reușit să readucă la viață mai multe trasee feroviare care păreau sortite dispariției pentru totdeauna. Cel mai recent dintre ele traversează o mică parte din valea Grădiștii, la poalele ținutului cetăților dacice.

Numită în trecut „Casa Scânteii”, cea mai spectaculoasă clădire ridicată în anii '50 în Capitală are o istorie plină de controverse. La zeci de metri sub ea, autoritățile comuniste au comandat o construcție secretă, cu totul neobișnuită.

Guvernul României va trebui să ia o decizie în privința majorării sau menținerii salariului minim la nivelul actual. Informațiile potrivit cărora acesta ar putea fi „înghețat” au stârnit dezbateri aprinse pe platformele online.

Într-o lume tot mai digitalizată, munca de la distanță nu mai este percepută ca o activitate comodă, ci a devenit o strategie de lucru preferată de tot mai multe companii și angajați, în dorința de a crește eficiența. Specialiștii arată ce provocări aduce ea.

Autostrada Vestului, pe ruta Deva - Nădlac a fost propusă încă din 1990, iar traseul ei a fost dezbătut intens în următorii ani. La 35 de ani de la inițierea proiectului, alegerea rutei de mare viteză a rămas una controversată. Varianta inițială ar fi evitat construcția tunelurilor.

Trotinetele și bicicletele electrice care pot circula cu peste 25 km/h sau cântăresc mai mult de 25 de kilograme vor avea nevoie de poliță RCA, la fel ca mașinile. Legea adoptată pe 22 octombrie de Camera Deputaților a stârnit dezbateri pe platformele de socializare.

La 35 de ani de la moartea cuplului Ceaușescu, acesta a redevenit popular pentru mulți români nostalgici, iar „păcatele” Elenei, reclamate de-a lungul timpului, par să fi fost date uitării. În anii ‘90, România abia ieșise din dictatura comunistă, lucrurile erau cu totul diferite.

Buretele șerpesc, o ciupercă de dimensiuni mari care împodobește numeroase pajiști din România, a fost inclusă de unii oameni de știință în rândul alimentelor benefice pentru sănătate. Crește în sălbăticie, iar riscul de a fi confundată cu alte specii, otrăvitoare, nu este neglijabil.

Deceniile de comunism au lăsat România în austeritate, iar acest lucru se reflecta și pe străzile orașelor, unde mașinile particulare erau extrem de rare. În anii ’90, târgurile de mașini au devenit un spațiu neobișnuit, dar și controversat, menit să umple golurile lăsate de regimul Ceaușescu.