Articole scrise de Daniel Guţă

O alertă recentă transmisă populației, după apariția unui lup în vecinătatea Castelului Corvinilor din Hunedoara, a stârnit reacții diverse, de la umor la neliniște. Cazul nu este însă singular: după mulți ani de „liniște”, lupii au revenit în atenție, amintind de întâmplări stranii și tragice.

Cugir, un oraș cu mai puțin de 20.000 de locuitori din județul Alba, va fi conectat la Autostrada A1 Nădlac - București prin construcția unui nod de autostradă, realizat separat față de proiectul inițial al autostrăzii A1. Localitatea are un rol important în industria de apărare a țării.

Primul kilometru din Autostrada Unirii (A8), o șosea de mare viteză care va conecta România cu Republica Moldova, ar putea fi inaugurat în 2026. Pe restul traseului de peste 300 de kilometri, lucrările aflate în stadiul cel mai avansat sunt pe secțiunea Târgu Mureș – Miercurea Nirajului.

Sarmizegetusa Regia a intrat în cel mai amplu șantier din ultimele patru decenii. Capitala dacilor își schimbă înfățișarea și va rămâne închisă de luni până vineri, timp de două luni. Este refăcut unul dintre marile sale temple de andezit.

Trecerea de la viața de student la cea de angajat cu program de opt ore este resimțită de mulți tineri ca un șoc, arată mărturiile lor. Aceștia povestesc despre greutățile cu care se confruntă la început de carieră, reclamând orele petrecute la birou, oboseala și pierderea timpului liber.

Numele Deva, păstrat din vremuri străvechi de orașul din vestul României, are un istoric controversat, dezbătut intens de oamenii de știință. Alte locuri din Europa cu aceeași denumire au completat ipotezele despre originea sa.

Mulți români au descris cu sarcasm criza politică din România, arătându-se resemnați că indiferent de rezultatul moțiunii de cenzură care va fi dezbătută și votată în 5 mai, situația economică a țării nu se va ameliora.

Satul Nădășelu, aflat la 20 de kilometri de Cluj-Napoca, se află în centrul unuia dintre cele mai spectaculoase șantiere ale Autostrăzii Transilvania: un viaduct de 1,2 kilometri, ridicat peste cimitirul localității, într-o zonă străbătută în Antichitate de drumul roman Napoca – Porolissum.

Ocupate altădată de sute de corturi în minivacanțele de 1 Mai, malurile multor lacuri de acumulare s-au transformat complet. Lacul Cinciș a fost una dintre destinațiile favorite pentru mii de români, dar epoca turismului cu cortul pe malurile sale a apus, iar peisajul său a ajuns de nerecunoscut.

Ascunse în spatele Castelului Corvinilor, pantele Dealului Sânpetru sunt pline de vestigii valoroase, care dezvăluie o istorie rămasă în umbra Huniazilor: ruine dacice, romane și medievale, grote locuite din preistorie și chiar un adăpost antiatomic compun peisajul din jurul castelului medieval.

Orașul Oțelu Roșu a rămas fără cea mai mare parte a industriei siderurgice după mai mult de două secole de la înființarea primelor sale topitorii, însă reconstrucția fostului combinat le dă din nou speranțe localnicilor.

După 12 ani de la inaugurarea singurului tunel de autostradă din România, mai multe astfel de lucrări spectaculoase ar putea fi finalizate în 2026, deși unele dintre segmentele de autostradă pe care au fost proiectate sunt încă la început.

Lucrări ample de infrastructură au transformat, de-a lungul timpului, Valea Oltului dintr-un ținut primejdios, dificil de străbătut, într-unul dintre cele mai circulate defileuri din România, căutat de turiști pentru stațiunile, monumentele naturii și vestigiile sale istorice.

Primul ecoduct de pe Valea Oltului prinde contur pe lotul Cornetu - Tigveni, parte a autostrăzii montane A1 Sibiu - Pitești. Pe traseu au fost ridicate structuri de viaducte și poduri, iar constructorii tunelului Poiana, lung de 1,8 kilometri, așteaptă aducerea utilajului TBM, pentru excavații.

O mulțime de galerii miniere părăsite împânzesc „Țara Zarandului” din vestul Apusenilor, amintind de „febra metalelor prețioase” din a doua jumătate a secolului XX. Fostele mine continuă să atragă interesul pentru proiecte miniere de anvergură.

Destituit în 2025 din Poliție, fostul comisar-șef Vitalie Josanu, lider al Sindicatului „Diamantul”, se judecă în mai multe dosare cu structuri ale MAI. Cazul său, pornit de la acuzația că ar fi exprimat opinii politice în public, stârnește controverse.

Ascuns în Munții Orăștiei, la doar câteva sute de metri de Via Transilvanica, sanctuarul de la Pustiosu a rămas un loc plin de mistere. Terasele sale, presărate cu blocuri masive de andezit, și ruinele unui presupus templu i-au intrigat pe arheologi și căutători de comori.

Mesajul unui tânăr care caută cel mai ușor loc de muncă, unde poate folosi toată ziua telefonul, a stârnit un val de reacții pe rețelele de socializare. Sugestiile nu au întârziat să apară.

O mulțime de locuri din România au păstrat istorii ale unor întâmplări neobișnuite, care le-au transformat în scurt timp în locuri de pelerinaj ale românilor aflați în căutarea miracolelor. Unele au continuat să atragă numeroși oameni, în schimb altele au fost date uitării, cu tot cu eroii lor.

În aprilie 2026 s-au împlinit 70 de ani de la inaugurarea Termocentralei Paroșeni, cea mai veche termocentrală pe cărbune activă din România. Centrala, inaugurată în 1956, va mai funcționa până în 2030, folosind combustibil din Valea Jiului.

Rămase în afara rețelei de autostrăzi, trei orașe istorice din centrul României vor avea centuri ocolitoare spectaculoase. Noile șosele din Blaj și Sighișoara sunt în șantier, iar construcția variantei din Mediaș va începe în curând.

Autostrada Vestului se apropie de unul dintre cele mai așteptate momente: străpungerea completă a celui de-al doilea tunel, cu galerii de aproape doi kilometri. Pe șantierul tronsonului Margina – Holdea, constructorii au trecut de 50 la sută din excavații în fiecare galerie a Tunelului Mare.

Aproape 1.000 de oameni lucrează pe șantierul noii termocentrale de la Mintia, construită în județul Hunedoara, după închiderea fostei centrale electrice alimentate cu cărbune. În 2026, la cinci ani de la închiderea fostei termocentrale, noul complex va produce energie.

Moții din Apuseni, locuitorii unora dintre cele mai izolate și mai spectaculoase ținuturi montane din România, au fost considerați de istorici o populație aparte, a cărei origine străveche a stârnit controverse.

Banatul, în trecut una dintre cele mai prospere regiuni ale țării, își leagă o parte importantă din istorie de comunitatea șvabilor dunăreni, colonizată aici în secolul al XVIII-lea, care a avut însă o soartă tulburătoare.

Numeroase căi ferate din România au rămas abandonate de mai mulți ani, fără ca autoritățile să caute soluții pentru reactivarea lor. În Europa, mii de kilometri de căi ferate dezafectate au devenit coridoare verzi, destinate drumeților și bicicliștilor.

Munții Retezat, Făgăraș, Parâng și Rodnei au păstrat cele mai spectaculoase urme ale glaciațiunilor care au modelat Carpații în urmă cu zeci de mii de ani. Circurile glaciare, văile adânci modelate de foștii ghețari, morenele și spectaculoasele lacuri alpine conturează peisaje impresionante.

Gaziantep este considerat capitala gastronomică a Turciei, iar printre cele mai apreciate produse ale sale se numără deserturile cu fistic, ingredientul care definește istoria culinară a orașului din sud-estul Anatoliei.

Creșterea prețurilor a schimbat modul în care românii își gestionează banii, iar tot mai mulți spun că sunt nevoiți să facă economii drastice. Unii se plâng că nu mai au de unde să reducă cheltuielile, deși duc deja un trai auster. Specialiștii în finanțe oferă soluții pentru bugetul personal.

Locuite din cele mai vechi timpuri și rămase vreme îndelungată izolate, mai multe sate din România au devenit atracții pentru amatorii de excursii montane. Unele au fost înființate la peste 1.300 de metri altitudine și sunt căutate pentru pitorescul priveliștilor lor.

Rămas fără colosul siderurgic în jurul căruia s-a dezvoltat în secolul XX, orașul Călan și-a redus treptat problemele economice cu care s-a confruntat ani în șir, pe măsură ce investitorii și-au făcut apariția în parcul industrial construit printre ruinele combinatului „Victoria”.

Barry Callebaut, cel mai mare producător de ciocolată din lume, a estimat că profitul său va scădea drastic în acest an, în urma ieftinirii rapide a boabelor de cacao, a supracapacității din industrie și a problemelor de aprovizionare.

Paștele Blajinilor, o sărbătoare cu origini precreștine asociată Paștelui, este ținut în zona Moldovei din România și în Republica Moldova. Sărbătoarea are origini străvechi și este înconjurată de mituri.