Articole scrise de Daniel Guţă

Castelul Nopcsa de la poalele Retezatului a fost redeschis după restaurarea începută în 2019 și promite a fi un nou reper turistic al regiunii. Clădirea emblematică și-a recăpătat înfățișarea din secolul al XIX-lea, când aici locuia una dintre cele mai excentrice familii nobiliare.

Odată cu închiderea combinatului siderurgic din Hunedoara, unul dintre cele mai industrializate județe ale României în secolul XX își pierde unul dintre ultimele simboluri economice. În anii ’80, Hunedoara număra peste 100.000 de angajați în industria grea.

Vechiul ținut al momârlanilor, regiunea montană din jurul Văii Jiului, oferă călătorilor ocazia de a descoperi lumea de altădată a așezărilor pastorale, dar și câteva atracții turistice deosebite, înșirate între spectaculoșii munți ai Parângului, Vâlcanului și Retezatului.

Recoltele de toamnă din livezi și grădini aduc în fața călătorilor prin satele mai intens tranzitate ale României o ofertă variată de fructe și legume, pusă la dispoziție ocazional de localnici. Adesea, sunt mai ieftine, dar sunt totodată apreciate pentru calitățile lor.

Contesa Leopoldina, una dintre cele mai bogate femei din secolul al XIX-lea, a trăit la Poieni, în Munții Poiana Ruscă, iar amintirea sa a fost păstrată în acest ținut. La marginea satului, locul de veci al fiului său ascunde o poveste tulburătoare.

Mulți români care revin din străinătate cu gândul de a-și continua viața în țară se confruntă cu o realitate care le lasă un gust amar. Deși povestesc că s-au simțit încurajați să se întoarcă, ajung, în cele din urmă, să regrete alegerea.

Rețelele de socializare abundă în mesaje și imagini distorsionate, create cu ajutorul Inteligenței Artificiale, care propun relatări despre „România de altădată”, în care este lăudat regimul Ceaușescu pentru producții record, însă realitatea este cu totul diferită.

Țebea, satul unde se află locul de veci al lui Avram Iancu, se animă la început de septembrie, odată cu serbările naționale dedicate „Crăișorului Munților”. În restul anului, rămâne un loc uitat de turiști și de politicienii care se înghesuie aici la sărbătoare.

Imagini spectaculoase au fost surprinse pe o autostradă, unde polițiștii aflați în urmărirea unei mașini furate au reușit să oprească șoferul folosind un dispozitiv neobișnuit, numit Grappler.

România stârnește curiozitate și simpatie multor locuitori ai Peninsulei Balcanice, dar clișeele despre români sunt lăsate cu greu de-o parte. Totuși, bulgarii, sârbii și grecii găsesc cuvinte de laudă despre România.

România se află la jumătatea clasamentului european în preferințele studenților internaționali, dar rămâne o destinație atractive pentru cei care vin aici la studii, datorită accesibilității de pe piața muncii. Salariile din România sunt, însă, mici în comparație cu alte state.

Renunțarea la rețelele de socializare a devenit o provocare, într-o epocă în care oamenii petrec zilnic tot mai multe ore „absorbiți” de telefoanele mobile. Cei care au încercat să își testeze rezistența la folosirea acestor platforme au oferit observații interesante despre experiențele lor.

Șoferii români și bulgari sunt adesea criticați în Europa pentru stilul agresiv de condus și pentru neglijența din trafic. Tot mai mulți bulgari se plâng, la rândul lor, de comportamentul românilor pe șoselele din țara vecină.

Numeroși români se declară convinși că numărul tot mai ridicat de furturi semnalate pe plajele și în stațiunile din Grecia este din cauza românilor și turiștilor din Balcani și mai puțin vina localnicilor.

România este unul dintre cei mai mari producători de prune din lume, însă fructele, deși bogate în vitamine, antioxidanți și fibre, au fost folosite din cele mai vechi timpuri în special pentru fabricarea băuturilor alcoolice. Studiile recente arată beneficiile reale pentru sănătate ale acestora.

Angajații combinatului siderurgic ArcelorMittal din Hunedoara vor fi trimiși în șomaj tehnic pe parcursul lunii septembrie, anunță liderul de sindicat Mircea Bordean. Este a doua oară în acest an, când combinatul își suspendă producția.

Ecaterina Varga, femeia care a intrat în legendele locuitorilor satelor din Munții Apuseni, era maghiară și a fost contemporană cu Avram Iancu. Povestea ei plină de controverse a avut un final tulburător.

Românii au crescut în ultimii ani prețurile caselor vechi, moștenite în satele izolate sau fără posibilități însemnate de dezvoltare. Între timp, fenomenul caselor propuse spre vânzare la prețuri simbolice a luat amploare în Europa.

Un sfert de secol a durat construcția celei mai dificile căi ferate din România. Magistrala Defileul Jiului a devenit, alături de drumul național care îl străbate, una dintre cele mai spectaculoase trasee de călătorie.

Teodor Șușman a fost un personaj legendar al moților din Munții Apuseni, însă destinul său și al familiei sale au fost tragice, odată cu instaurarea regimului comunist.

Două secole au trecut de la întemeierea primelor sate de coloniști cehi de pe actualul teritoriu al României. Deși comunitățile lor s-au redus cu timpul, satele tradiționale cehești au devenit atracții turistice pentru pasionații de călătorii.

Ridicate în anii '50 în aproape toate orașele României, cvartalele de blocuri au fost apreciate de numeroși români, iar în ciuda vechimii lor, încă reușesc să capteze atenția celor interesați de investiții imobiliare.

Constructorii au demarat lucrările la centura ocolitoare Azuga–Bușteni. Noua șosea va avea o lungime de peste nouă kilometri și este plănuită ca o alternativă la aglomerația de pe Valea Prahovei.

La trei ani de la privatizarea vechii termocentrale Mintia, unul dintre foștii mari producători de energie din România, lucrările de modernizare a complexului energetic au ajuns într-o fază avansată. În 2026, centrala ar putea produce din nou energie, din surse mai puțin poluante.

Numeroși români au ales Grecia ca destinație de vacanță, atrași de stațiunile accesibile, de plajele cu nisip fin și de locurile istorice și pitorești. Paradoxal, pe lângă viespi, unii dintre românii întorși acasă au găsit și un alt motiv de nemulțumire: numărul mare de turiști români.

Casele modulare câștigă treptat teren în satele României, având avantajul rapidității cu care sunt construite, spre deosebire de clasicele case zidite. Printre acestea, casele tip container sunt preferate pentru prețul mai redus de amenajare, însă condițiile oferite au stârnit adesea controverse.

În anii ’40, Mănăstirea Brâncoveanu din Munții Făgăraș devenise locul „fenomenului Arsenie Boca”, iar duhovnicul ei de atunci atrăgea mulțimi de pelerini în jurul acesteia. Faima călugărului auster legat de aceste locuri continuă să atragă numeroși credincioși și în prezent la mănăstire.

Autoritățile din Cluj-Napoca au dat primele sancțiuni celor care au fumat în spații deschise, unde reglementările locale interzic acest obicei. Măsurile anti-fumat din Cluj-Napoca au inspirat alte administrații, dar stârnesc și controverse.

Constructorii au mobilizat 800 de muncitori și 200 de utilaje pe tronsonul de nouă kilometri din „Autostrada cu tuneluri”, pentru a finaliza în termen lucrările pe cel mai dificil tronson de autostradă din vestul României.

Cea mai spectaculoasă cale ferată construită în secolul al XIX-lea a rămas destinată turismului, la peste 160 de ani de la deschiderea ei. Leagă orașele Anina și Oravița, două foste mari centre miniere, afectate în ultimii ani de declinul industrial, dar atractive pentru turiști.

Lăudată frecvent în ultimii ani pentru dezvoltare, comuna Ciugud din județul Alba este considerată un model al satului românesc modern. Nu numai fondurile europene au contribuit însă, la succesul ei.

Autostrada Sudului, menită să îmbunătățească legătura dintre vestul și sudul României și să continue în Bulgaria cu un drum expres spre autostrăzile din Balcani, a rămas, în mare parte, la stadiul de proiect.

Unul dintre cele mai vechi telescaune din România funcționează în stațiunea montană Parâng. Are peste cinci decenii de existență și oferă turiștilor atât senzații tari, cât și imaginea unei „embleme” a stagnării turismului din zonă.