Fostul combinat din Hunedoara, la un an de la oprirea producției. De la „jungla” ArcelorMittal la curățenia făcută de UMB Steel | adevarul.ro

Video Fostul combinat din Hunedoara, la un an de la oprirea producției. De la „jungla” ArcelorMittal la curățenia făcută de UMB Steel

Publicat:
0
1 live

La un an de la oprirea producției, combinatul siderurgic din Hunedoara, preluat de UMB Steel, trece prin lucrări de curățare și întreținere. Circa 80 de oameni lucrează pe platformă, iar alte sute de oameni așteaptă reînceperea activității industriale.

Fostul combinat siderurgic Hunedoara.
Fostul combinat siderurgic Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Uzinele siderurgice din Hunedoara, cu o istorie de aproape un secol și jumătate, și-au încetat activitatea în septembrie 2025. Atunci, vechiul combinat mai avea aproximativ 500 de salariați, mulți dintre ei fiind în pragul pensionării sau deja pensionari. Compania ArcelorMittal, fostul proprietar al uzinelor, a anunțat închiderea combinatului și disponibilizarea salariaților.

Fostul combinat, oprit din toamna anului 2025

Conducerea companiei arăta că decizia de închidere a fost determinată de imposibilitatea uzinei de a rămâne competitivă pe piețele interne, europene și internaționale. La Hunedoara erau fabricate profile și corniere destinate sectoarelor de energie, construcții și infrastructură.

„Condițiile de piață foarte dificile, generate de prețurile ridicate la energia electrică și de presiunea importurilor la prețuri reduse din afara Uniunii Europene, au făcut imposibilă continuarea activității. ArcelorMittal Hunedoara nu mai poate absorbi pierderi financiare suplimentare”, arăta comunicatul companiei din septembrie 2025.

Reprezentanții companiei adăugau că decizia de oprire a activității a fost extrem de dificilă.

„Colegii noștri din Hunedoara au dat dovadă de dăruire, rezistență și profesionalism neclintite în fața provocărilor imense cu care s-au confruntat în ultimii ani: aș dori să exprim profunda mea recunoștință fiecăruia dintre ei. Cu toate acestea, în ciuda măsurilor luate pentru a consolida afacerea, amploarea problemelor cu care se confruntă ArcelorMittal Hunedoara s-a dovedit insurmontabilă. Ne-am angajat să ne sprijinim angajații în această tranziție”, declara atunci Sanjay Samaddar, vicepreședinte ArcelorMittal.

O parte dintre angajați a părăsit definitiv combinatul din toamna anului trecut, îndeplinind condițiile de pensionare, iar unii au devenit, pentru o perioadă, paznici ori s-au ocupat de întreținerea secțiilor.

În februarie 2026, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor ArcelorMittal Hunedoara S.A. a aprobat vânzarea activelor societății către compania UMB Steel S.R.L., pentru un preț total de 12,5 milioane de euro, la care se adaugă TVA. Tranzacția a fost finalizată în aprilie 2026.

„În total, tranzacția vizează aproximativ 1.060.000 mp de teren în perimetrul amplasamentului industrial, 494.000 mp de teren situat în afara amplasamentului și 928.000 mp, reprezentând halda de zgură și terenurile aferente acesteia”, arăta documentul publicat de ArcelorMittal Hunedoara.

Lucrări de ecologizare în combinat, activitate pe halda de zgură

Oțelăria și laminorul au rămas în conservare, însă vastele terenuri din jurul lor au intrat într-un amplu proces de ecologizare. Producția nu a fost reluată, dar utilajele au curățat „jungla” care se instalase de mai mulți ani pe platforma industrială, în jurul secțiilor.

Activitatea a continuat și pe halda de zgură din vecinătatea complexului industrial, aflată pe Dealul Buituri din Hunedoara, unul dintre cele mai prețioase active ale fostului combinat. Halda de zgură a combinatului siderurgic se întinde pe peste 90 de hectare. De la înființarea ei, în 1965, aici au fost descărcate peste 20 de milioane de tone de zgură de oțelărie și de furnal, echivalentul a circa 13 milioane de metri cubi.

Până la oprirea activității combinatului, halda a fost exploatată pentru recuperarea fierului, care era returnat la Oțelăria Electrică, și a zgurii deferizate, folosită în principal în construcții. În anii trecuți, stațiile de pe haldă puteau procesa peste 12.000 de tone de material pe zi, cu un volum anual de peste două milioane de tone.

În urma acestei activități rezultau anual circa 45.000–50.000 de tone de fier și peste două milioane de tone de zgură destinată valorificării în lucrări de construcție a drumurilor și șoselelor, potrivit unui raport geologic publicat pe site-ul Agenției pentru Protecția Mediului Hunedoara.

În ultimii ani, lucrările de pe halda de zgură a combinatului au vizat atât prelucrarea materialului, cât și remedierea problemelor cauzate de alunecările de teren și de instabilitatea versantului. În trecut, alunecările de teren au făcut victime printre muncitorii de pe haldă, îngropând oameni și utilaje.

Ce s-a schimbat în combinat la un an de la oprirea producției

La un an de la oprirea producției, schimbările din combinatul siderurgic din Hunedoara sunt legate în principal de curățarea platformei și de lucrările de întreținere, a relatat, pentru Adevărul, Mircea Bodrean, liderul Sindicatului „Siderurgistul”. Majoritatea celor care lucrează în prezent aici sunt foști salariați ai combinatului.

„În afară de faptul că s-a făcut curățenie, nu s-a făcut nimic. Indienii nu s-au axat pe treaba cu curățenia. UMB a angajat în jur de vreo 80 de oameni și au făcut curățenie. Marea majoritate a celor care lucrează acum sunt foști salariați”, afirmă liderul sindical.

Potrivit acestuia, au existat și intervenții punctuale la instalații, pentru reducerea pierderilor și a cheltuielilor necesare menținerii platformei în perioada în care nu se desfășoară activități de producție.

„Pe ici, pe colo s-a mai intervenit. S-au redus consumurile, pierderile, pentru că fabrica deocamdată nu produce. S-a intervenit acolo unde erau pierderi, pentru a avea consumuri cât mai mici. Pe ici, pe colo, mentenanță, întreținere, lucrări de genul acesta”, explică Mircea Bodrean.

Foștii angajați și-au primit drepturile prevăzute în contract, susține reprezentantul sindicatului.

„Toată lumea și-a primit plățile compensatorii și toate drepturile de care beneficia, conform contractului”, precizează acesta.

Va ajunge combinatul siderugic la fier vechi? Controversele privatizării și închiderii fostului colos industrial al Hunedoarei

Deocamdată, liderului sindical nu i-a fost comunicat un calendar pentru reluarea producției. Potrivit lui Mircea Bodrean, atenția noilor proprietari se îndreaptă în această perioadă spre combinatul de la Oțelu Roșu. La Hunedoara, costurile energiei rămân una dintre principalele probleme pentru viitorul activității siderurgice.

„Eu sper că vor face investiții, că vor porni din nou fabrica, dar în discuțiile pe care le-am avut am subliniat foarte drastic, pot să zic, faptul că prețul energiei este foarte mare. Unul dintre motivele închiderii ArcelorMittal Hunedoara a fost prețul energiei. Din cauza prețului ridicat, lucram cu costuri peste prețul de vânzare”, spune Mircea Bodrean.

Problema privește atât energia electrică, cât și gazele, dar și efectele scumpirii acestora asupra materialelor necesare producției.

„Prețul energiei, al curentului și al gazului, în mod special. Vă dați seama că și cărămida este scumpă dacă prețul energiei este ridicat, ca să zic așa. Toate elementele care conduc la obținerea oțelului au prețuri ridicate din cauza prețului ridicat al energiei”, adaugă sindicalistul.

O parte dintre foștii siderurgiști care nu erau pensionari și-au găsit alte locuri de muncă, în timp ce alții încă nu au reușit acest lucru. Există însă în continuare oameni calificați care ar putea reveni în combinat, susține Mircea Bodrean.

„Sunt depuse sute de CV-uri pentru angajare la UMB Steel”, afirmă acesta. 

Liderul de sindicat privește cu speranță posibilitatea reluării producției, chiar dacă nu poate indica un termen.

„Înclin să cred că domnul Umbrărescu nu a cumpărat fabrica doar de dragul ei. Mă gândesc că a dat banii, va investi și va produce oțel și laminate la Hunedoara”, afirmă liderul sindical.

Un nou început pentru combinatul din Hunedoara

Istoria industrială a Hunedoarei este strâns legată de uzinele sale siderurgice, în jurul cărora orașul s-a transformat și s-a extins timp de aproape un secol și jumătate. De la primele furnale, puse în funcțiune în 1884, până la oțelăria și laminorul oprite în 2025, combinatul a trecut prin perioade de dezvoltare, restructurări și închideri succesive.

Primul furnal a fost inaugurat în 1884, iar până în anul 1902, la Hunedoara au fost construite cinci furnale. Acestea foloseau minereurile metalice extrase din Teliuc și Ghelari, mangalul obținut din lemnul vastelor păduri ale Munților Poiana Ruscă și calcarele extrase din carierele Hunedoarei, aflate și ele în Ținutul Pădurenilor.

După Primul Război Mondial, activitatea uzinelor metalurgice din Hunedoara a stagnat mai mulți ani. Doar unul dintre cele cinci furnale mai era folosit, în timp ce un alt furnal, cel de la Govâjdia, a fost dezafectat. În anii ’30, Uzinele de Fier ale Hunedoarei au beneficiat de investiții masive, care au culminat cu construirea, în perioada 1937–1941, a primei oțelării Siemens-Martin și a unui nou laminor.

Cea mai amplă extindere a început în anii ’50, când vechile Uzine de Fier au fost integrate într-un complex siderurgic care a funcționat în flux continuu până la sfârșitul anilor ’90.

Hunedoara și Oțelu Roșu, „înfrățite” prin oțel. Destinul fostelor centre metalurgice din sud-vestul României

În anii ’60 a fost construită o nouă oțelărie Siemens-Martin, nr. 2, dotată cu opt cuptoare cu vatră, cu o capacitate de 420 de tone fiecare, precum și furnalul nr. 7, cu un volum util de 1.000 de metri cubi. Combinatul siderurgic ajunsese atunci la o producție anuală de circa două milioane de tone de oțel, iar la începutul anilor ’70 depășea trei milioane de tone, aproape jumătate din producția României. Municipiul Hunedoara, împreună cu localitățile Ghelari și Teliuc, avea atunci o populație de peste 80.000 de locuitori, dintre care un sfert munceau în complexul siderurgic.

În anii ’90, mai multe capacități de producție considerate neviabile, printre care oțelăriile Siemens-Martin, deja vechi de câteva decenii, cocseria, aglomeratorul și furnalele, au fost închise, fiind ulterior dezafectate și demolate. Din fostul combinat a rămas o uzină bazată pe o oțelărie și un laminor, în care, în primii ani de după privatizare, lucrau mai puțin de 3.000 de oameni.

Fostul combinat siderurgic a fost privatizat în anul 2003, după un șir de restructurări început la mijlocul anilor ’90. Acestea au dus la reducerea numărului de salariați de la 20.000, în 1991, la circa 2.500 în anul 2004, când uzinele au intrat în componența grupului devenit ulterior ArcelorMittal.

În vara anului 2025, oțelăria și laminorul fostului mare complex siderurgic mai păstrau puțin peste 500 de salariați și produceau ultimele tone de oțel din „epoca Mittal”. În toamna aceluiași an, compania a anunțat închiderea uzinei de la Hunedoara și disponibilizarea salariaților săi.

În 2026, UMB Steel, companie deținută de familia Umbrărescu, a cumpărat activele combinatului din Hunedoara pentru 12,5 milioane de euro, la care se adaugă TVA. Tranzacția, finalizată în aprilie, a inclus instalațiile industriale, terenurile și halda de zgură.

Preluarea activelor de la Hunedoara a urmat unei alte achiziții în siderurgie făcute de familia omului de afaceri Dorinel Umbrărescu.

La sfârșitul anului 2024, UMB Steel cumpărase și uzinele de la Oțelu Roșu, din județul Caraș-Severin, unde producția fusese oprită în 2013.

Acolo, lucrările de reabilitare și modernizare au început după preluarea complexului. Investiția include un nou laminor, proiectat pentru o capacitate de circa 700.000 de tone pe an, care urmează să fie integrat în uzina existentă.

Top articole

Partenerii noștri