Foto Crestele Munților Făgăraș au îmbrăcat haina de iarnă. Peisaje spectaculoase surprinse de pe colinele Transilvaniei

Primele ninsori de la sfârșitul lunii septembrie au adus iarna pe „Acoperișul României”. În timp ce la poale dealurile și satele din zona Sibiului strălucesc în culorile calde ale toamnei, masivul Făgăraș oferă peisaje spectaculoase de iarnă.

Munții Făgăraș, acoperiți de zăpadă. Foto: Claudiu Nelega

Primele semne ale apropierii iernii se văd pe crestele Făgărașului, acoperite cu un strat subțire de zăpadă după ninsorile recente. În această perioadă, cei mai înalți munți ai României, priviți dinspre Valea Oltului și Sibiu, oferă unele dintre cele mai fotogenice peisaje din țară.

Peisaje de iarnă în Făgăraș

În 2026, crestele Munților Făgăraș și-au lepădat voalul alb de zăpadă și gheață doar pentru câteva săptămâni, în timpul verii.

În zonele umbrite din căldările glaciare, cum este cea a Bâlei, traversată de Transfăgărășan (DN7C), petecele de zăpadă au rezistat chiar și în lunile iulie și august. În cel mai înalt punct al Transfăgărășanului, la 2.042 de metri, în apropierea Lacului Bâlea, turiștii au găsit zăpadă tot anul, atât pe malul lacului glaciar, cât și sub crestele străpunse de tunelul Bâlea–Capra.

1/8

Munții Făgăraș văzuți din zona Fofeldea Foto Claudiu Nelega FACEBOOK (8) jpg Foto: Claudiu Nelega

Ninsorile de la sfârșit de septembrie au acoperit din nou crestele cu un strat subțire de omăt, iar munții vizibili de la zeci de kilometri, din zona nordică, au „albit”. Claudiu Nelega, un hunedorean pasionat de fotografie, a mers special pe Valea Hârtibaciului pentru a admira și a surprinde în imagini piscurile înzăpezite ale Făgărașului. Din zona satului Fofeldea, dealurile în culorile calde ale toamnei și satele cu biserici vechi oferă perspective spectaculoase spre munții care se înalță la orizont.

„A venit toamna peste Colinele Transilvaniei. Creasta Făgărașului și-a tras un «fular» alb pentru lunile ce vor să vină, iar lumina caldă de apus coboară peste una dintre cele mai fotogenice și cunoscute biserici din zona Sibiului”, a scris acesta, în dreptul fotografiilor publicate pe pagina sa de Facebook.

În imaginile sale se disting unele dintre cele mai cunoscute vârfuri ale masivului, pudrate cu zăpadă. „Viștea și Moldoveanu! «Acoperișul României»... Nu era nimeni sus pe vârf”, a remarcat fotograful. Într-un alt cadru a surprins Vârful Vânătoarea sau Vânătarea lui Buteanu... „cel care străjuiește căldarea glaciară a Bâlei”. Negoiu i-a atras însă atenția în mod deosebit.

„Vârful Negoiu, al doilea după Moldoveanu, dar mai frumos, zic eu. Și aici cineva încă admira, de pe vârf, apusul”, a notat Claudiu Nelega.

Seria fotografiilor este completată de o perspectivă spre Vârful Suru, deasupra pajiștilor ocupate de cirezi.

Munții Făgăraș, ținutul crestelor și al lacurilor glaciare

Munții Făgăraș, cu cele mai înalte creste alpine din România, se înșiră de la vest la est, ca o „spinare” a Carpaților, pe o distanță de peste 70 de kilometri. Opt dintre piscurile masivului se înalță la peste 2.500 de metri, cel mai înalt fiind Vârful Moldoveanu, cu o altitudine de 2.544 de metri. Culmile, împodobite cu zăpadă în cea mai mare parte a anului, se înfățișează călătorilor la orizont pe măsură ce aceștia se apropie de Sibiu pe Autostrada A1, dinspre vestul României.

La vest, Defileul Oltului, în apropierea localității Turnu Roșu, marchează limita Munților Făgăraș. La est, masivul se întinde până la Valea Dâmboviței, dincolo de care se ridică Munții Piatra Craiului și se deschide Culoarul Rucăr–Bran. Orașul Făgăraș se află la poalele nordice ale masivului, în Țara Oltului.

În această depresiune, călătorii găsesc principalele „porți” spre crestele și lacurile glaciare ale masivului: localitățile Avrig, Porumbacu de Sus, Cârțișoara, Arpașu de Sus, Victoria, Sâmbăta de Sus și Lisa. Regiunea de la poalele munților este traversată de râul Olt și de Drumul Național 1 Sibiu–Brașov.

Aflat la peste 2.000 de metri altitudine, Lacul Bâlea este una dintre atracțiile ținutului traversat de faimoasa șosea Transfăgărășan (DN7C). Lacul glaciar, cel mai popular din Făgăraș, are o suprafață de 4,7 hectare și o adâncime de 11 metri și este înconjurat de creste ascuțite, care, împreună cu el, formează o rezervație naturală. Dincolo de creastă, la altitudinea de 2.230 de metri, se află Lacul Capra, aproape la fel de cunoscut. Alte zeci de lacuri din Făgăraș le concurează în atractivitate.

„În căldările și pe treptele văilor glaciare se întâlnesc adesea oglinzi de apă, ascunse în căușul cuvetelor sau în spatele pragurilor de morenă rămase în urma ghețarilor din Cuaternar. În împărăția crestelor, acestea au un pitoresc aparte: în apele lor limpezi, ca de cristal, se oglindesc cerul albastru și versanții abrupți care le înconjoară. Cele peste 60 de lacuri glaciare ale Făgărașilor însumează aproximativ 24 de hectare de luciu de apă. Lacul aflat la cea mai mare altitudine din țară, la 2.282 de metri, este Tăul Mioarelor”, se arată în Planul de management al Munților Făgăraș.

Printre cele mai cunoscute lacuri de pe versantul nordic se numără Urlea, Viștișoara, Podragu Mare, Podragu Mic, Podrăgel, Bâlea, Tăul Buteanului, Doamnei și Avrigului. Pe versantul sudic se află Călțun, Capra, Caprița, Buda, Iezerul Podu Giurgiului și lacurile din Valea Rea, iar pe culmea Făgărașului se găsesc Lacul Cerbului și Lacul Brătila.