„E ușor să zici «business», mai greu să și faci așa ceva”. De ce mulți tineri visează la afacerea lor înainte de a-și căuta loc de muncă
Aproape unul din cinci români cu vârste între 15 și 29 de ani nu lucra și nu urma o formă de educație sau pregătire profesională în 2025, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană. Mulți tineri visează în schimb să își deschidă o afacere înainte de a se angaja.

România avea în 2025 cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a tinerilor care nu lucrau și nu urmau o formă de educație sau pregătire profesională. Potrivit datelor publicate de Eurostat în mai 2026, în această situație se aflau 19,2% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani, față de media europeană de 11%.
„Cele mai mici ponderi ale tinerilor aflați în această situație au fost înregistrate în Țările de Jos (5,3%), Suedia (5,9%) și Slovenia (7,6%). La polul opus, cele mai mari ponderi au fost în România (19,2%), Bulgaria (13,8%) și Grecia (13,6%)”, arăta Eurostat, în mai 2026.
Acești tineri sunt desemnați în statistici prin termenul NEET, prescurtare din engleză pentru Not in Employment, Education or Training. Indicatorul îi cuprinde atât pe cei care își caută un loc de muncă, cât și pe cei care nu lucrează din alte motive, atât timp cât nu studiază și nu urmează cursuri de pregătire.
Tinerii care visează să fie patroni, înainte de primul loc de muncă
Mulți români observă că tinerii își doresc să aibă afacerea lor și resping ideea de a fi angajați încă înainte de a face primii pași pe piața muncii. Într-un mesaj publicat pe Reddit, un român a întrebat cum ar putea evolua piața muncii dacă tot mai mulți adolescenți ar alege acest drum.
„Dacă întrebi orice copil de 16–18 ani ce vrea să facă, îți va zice ceva de genul «business», «să am afacerea mea» și neagă complet ideea de a fi angajatul cuiva. Sigur, sunt și unii care visează din start să fie medici, avocați sau ingineri și n-au nicio treabă cu partea asta, dar sunt destul de puțini. Scenariile pe care le văd eu: crește numărul de întreprinderi și devine un haos total sau lumea se angajează până la urmă, că nu are încotro”, a scris el.
Unii dintre cei care i-au răspuns cred că dorința de a deveni antreprenor se va lovi, în multe cazuri, de lipsa banilor.
„E ușor să zici «business», mai greu să și faci așa ceva. Majoritatea, la vârsta aia, nu-și dau seama pe ce planetă trăiesc, iar în afara cazurilor în care au părinți cu bani sau pică vreo moștenire, n-or să aibă bani să facă «business». Vor fi la fel ca acum, angajați la magazine de haine sau fast-fooduri”, a comentat un utilizator.
„Costurile” angajării, reclamate de unii români
Alt român a adus în discuție tinerii NEET, susținând că unii ar prefera să nu se angajeze decât să accepte salariul minim.
„Să te angajezi vine cu un cost de oportunitate. Dacă poți să te descurci fără salariul minim, pentru că ești tânăr și fără obligații, câștigi oportunitatea de a încerca altceva, ce poate valora mai mult pe termen lung”, a explicat altcineva.
Unii au pus asemenea alegeri pe seama unei schimbărilor din societate.
„Văd și eu că este o mentalitate complet diferită, inclusiv la noi. Mulți din generația nouă preferă să își dea direct demisia și să își înjure șeful, iar abia apoi să vadă unde mai lucrează”, a susținut un român.
Alții au reclamat salariile care nu ajung să acopere cheltuielile obișnuite. Un participant a dat exemplul unui venit lunar de 2.800 de lei și al unei chirii de 2.000 de lei. El a susținut și că angajatorul ar câștiga mult mai mult de pe urma muncii unui salariat decât îi plătește acestuia.
„Este înjositor să iei 2.800 de lei net sau cât mai e acum. Cu banii ăștia nici nu supraviețuiești. Gândește-te că o lucrare de canal la dentist poate ajunge și la 1.600 de lei. Dacă ai o chirie de 2.000 de lei, cum plătești asta? Să nu mai zic că pe tine te plătește cu 4.000 și ceva brut, dar de pe urma ta face 15.000 de lei, deci profit vreo 11.000 de lei”, a scris acesta.
Alți români l-au contrazis.
„Păi și dacă ai zero lei net, cum plătești lucrarea de canal? Sau chiria? A, plătesc mami și tati, că pentru tine e înjositor să lucrezi. Am înțeles”, a adăugat el.
„Așa că mai bine stăm acasă pe banii părinților? La muncă, Gen Z, la muncă, tată, că toți am început de la minim la mult. O să mergeți forțat, că stomacul doare și, cu sau fără păreri, nu se ia după cap”, a completat altcineva.
Un român a povestit despre un cunoscut care a primit bani de la părinți pentru a începe o afacere, însă a eșuat.
„Știu eu pe cineva cu părinți cu bani care a vrut tot la fel să facă business. I-au dat 300.000 de euro și s-a dus dracu’ businessul; l-a falimentat în primul an. Acum nu lucrează, tot NEET, cum s-ar zice, doar că ăla are baftă că nu trebuie să muncească oricum”, notează acesta.
Tinerii cu speranțe mici pentru joburi
Mai mulți români au arătat că absența unui loc de muncă nu înseamnă întotdeauna refuzul de a lucra.
„Eu caut de aproape un an și nu mă angajează nici dracu’. Doar opt interviuri am avut și zero oferte. Vânzător la magazine de scule, bricolaj, Lidl sau call center”, s-a plâns un tânăr.
Ce joburi au românii care câștigă peste 10.000 de lei pe lună. Cum au ajuns la aceste salariiO absolventă de facultate a relatat că nici disponibilitatea de a accepta alte tipuri de muncă decât cele pentru care se pregătise nu a ajutat-o să găsească rapid un serviciu.
„Când am terminat facultatea, am stat șase luni să aplic la joburi. Am aplicat până și la magazine, până și la joburi care implicau muncă fizică, și nu mă suna nimeni. Nu, nu sunt destule joburi. Nici măcar nu avem locuri de muncă destule pentru câți oameni vor să muncească”, a scris ea.
Alții au vorbit despre condițiile oferite de angajatori și despre cât de mult contează acestea pentru un salariat care are și responsabilități familiale.
„Firmele mai mari îți pot oferi condiții mult mai bune ca angajat. Depinde de ce îți dorești, depinde dacă îți permiți să stai peste program sau pleci cu două ore mai devreme trei zile din cinci, pentru că nu are cine lua copilul de la grădiniță. Viața e complexă și are multe aspecte”, a comentat unul dintre ei.
Ce afaceri își doresc tinerii la început de carieră
La aproape patru decenii de la prăbușirea comunismului, rețeta succesului la care aspiră unii tineri s-a schimbat: de la „bișnița” hulită în anii ’90, la comerțul online și crearea de conținut. Alți tineri au planuri legate de magazine, cafenele, francize sau servicii oferite pe cont propriu.
Un român și-a amintit cât de răspândite erau îndemnurile de a deveni antreprenor când era el la liceu și ce s-a întâmplat ulterior cu cei care le-au urmat.
„Eu, când eram spre final de liceu, peste tot pe internet era plin de «fă-ți afacerea ta», «devino antreprenor», «fii propriul șef», iar oamenii din jur doar despre asta vorbeau, că, na, erau tot cam de aceeași vârstă și vedeau aceleași reclame. Eu le ziceam că mi-aș dori să fiu un angajat bine plătit, cu cât mai puțină muncă. În prezent, toți sunt angajați, iar vreo doi au încercat dropshipping și au eșuat. Acum, fiecare să încerce să vadă ce și dacă îi iese. Și eu am eșuat de vreo trei ori până să ajung angajatul care mă visam”, a relatat acesta.
Altcineva le-a recomandat celor interesați de afaceri să înceapă cu o franciză. A povestit că a cumpărat una pentru o cafenea în urmă cu șase ani și că experiența l-a ajutat să învețe cum funcționează o afacere.
„Caută un business care te interesează și caută să cumperi o franciză. Eu am luat un franciză la o cafenea acum șase ani, pe 10.000 de euro; acum una este 15.000–20.000 de euro. Caută un loc cu mult trafic sau lângă birouri. O să înveți foarte multe”, a scris el.
Alții au atras atenția că o afacere poate însemna și servicii oferite pe cont propriu, fără o investiție într-un magazin sau o cafenea.
„Depinde ce înțelege prin «business». Până la urmă, și zugravul lucrează pe firma proprie, avocatul are PFI, vânzătoarea de castraveți de la tarabă are SRL-ul ei. Majoritatea firmelor sunt foarte mici”, a comentat un utilizator.
Altul a povestit că a ales să lucreze pe cont propriu pentru că nu a găsit o variantă potrivită de angajare.
„E mai ușor, în acest moment, să oferi servicii singur decât să te angajezi. Eu unul am trecut pe freelancing de nevoie”, a adăugat acesta.
Vedetele de pe rețelele sociale, acuzate că influențează tinerii
Un român a susținut că tinerii întâlnesc frecvent promisiunea că vor câștiga mai bine dacă devin patroni decât dacă lucrează pentru altcineva.
„Deschizi TikTok-ul și îți apar unele vedete care au discursuri de genul: «De ce să ajungi angajatul cuiva care îți spune ce să faci, când poți să ajungi tu patron și să faci ce vrei?». Nu o să facă nimeni nimic, mai ales când întrebi un tânăr ce vrea să facă: mulți o să zică shaormerie, covrigărie sau cafenea. Aici nu-i condamn pe copii, mai ales că trăim niște vremuri în care locurile în care poți să înveți o meserie sunt puține și costisitoare”, a afirmat acesta.
„Ce salariu v-ar mulțumi în Botoșani?” Răspunsurile care au devenit virale: „Până în 30.000 de lei. Mai exact? 50.000”Unii privesc cu scepticism planurile făcute înainte ca tinerii să aibă experiență de muncă. Ei spun că o afacere pornită fără pregătire poate eșua, dar și că experiența unui eșec ar putea fi utilă pentru o nouă încercare.
„Totul se autoreglează. Dacă faci un business că așa e trendul și fără nicio pregătire și experiență, realitatea te va lovi în cap și, după ce îți pierzi banii, îți vei căuta de muncă. Și poate, după ce strângi bani și experiență într-un domeniu, vei încerca din nou”, a scris unul dintre ei.
Un alt român a amintit că dorința de a deveni patron nu este nouă și că planurile din adolescență se pot schimba.
„Și când eram eu la liceu și chiar și la începutul facultății, majoritatea se băteau cu pumnul în piept că vor avea propria afacere, că ei nu vor fi angajați. Acum avem în jur de 30 de ani. Toți sunt angajați sau șomeri, după caz. E vârsta la care visezi cai verzi pe pereți. Desigur, unii vor fi antreprenori, deși poate mult mai târziu în viață și nu așa cum își imaginează acum, dar majoritatea nu”, a relatat el.
Unii i-au încurajat pe tineri să încerce, chiar dacă nu toate afacerile vor reuși.
„Eu susțin foarte mult ca tinerii să încerce asta, chiar dacă puțini vor reuși. Trebuie să mai renunțăm totuși la mentalitatea de angajat. La urma urmei, pot să ofere servicii, să fie freelanceri; nu e vorba doar despre afaceri mari, cu capital”, a scris unul dintre ei.




















































