Video Un lac superb din vestul României își recapătă strălucirea. Cum îl readuce la viață o șosea spectaculoasă, modernizată după decenii
Lacul Cinciș din Hunedoara este revitalizat turistic odată cu modernizarea șoselei care urcă în serpentine deasupra barajului său, ocolește lacul și continuă spre Ținutul Pădurenilor și Munții Poiana Ruscă.

Lacul Cinciș a fost amenajat la începutul anilor ’60, iar în următoarele decenii a fost una dintre cele mai populare zone de agrement ale Hunedoarei.
Barajul său în arc de beton, de pe râul Cerna, înalt de aproape 50 de metri, a fost construit în numai 14 luni, în anii 1962–1963, iar în spatele său, valea ocupată în trecut de mai multe sate pitorești din Ținutul Pădurenilor a fost inundată de apele noului lac de acumulare.
Localnicii din satele Cinciș, Cerna, Baia Craiului și din alte câteva cătune acoperite de ape au fost strămutați în noul sat Cinciș-Cerna, înființat în 1962 în apropierea barajului, aflat la zece kilometri de Hunedoara.
Cum a ajuns Lacul Cinciș să fie tot mai ocolit
Cu timpul, Lacul Cinciș a devenit una dintre cele mai căutate destinații turistice din Hunedoara, însă, începând din anii ’90, popularitatea sa a scăzut. Unul dintre motive a fost schimbarea obiceiurilor turistice: oamenii au renunțat treptat la turismul cu cortul, adesea preferat de cei care ajungeau pe malul lacului.
Turismul a fost afectat și de declinul economic al Hunedoarei. În trecut, lacul a fost preferat de mii de familii de muncitori din combinatul siderurgic Hunedoara și din localitățile miniere Ghelari și Teliuc, din împrejurimile sale. Locurile de muncă din uzinele și minele de fier au dispărut treptat după 1990, iar odată cu ele și apetitul localnicilor pentru excursii de weekend și vacanțe pe malul Cincișului.
Un alt motiv al declinului turistic al zonei a fost trecerea în proprietate privată a majorității terenurilor de pe malul drept al lacului, care în trecut puteau fi ocupate de turiști. În doar câteva locuri, și acestea neamenajate, călătorii mai pot coborî până la apă fără să fie taxați de administratorii campingurilor și ai altor unități turistice.
Însă, în ultimii ani, cea mai mare problemă a Lacului Cinciș a reprezentat-o adesea drumul de acces. Deși se află pe o rută turistică, între Hunedoara și satele pitorești de pe valea Cernei hunedorene și din Munții Poiana Ruscă, zona Lacului Cinciș a rămas traversată de un drum județean degradat, construit la începutul anilor ’60, odată cu amenajarea hidrotehnică. Numeroasele sale denivelări au fost accentuate de numărul tot mai mare al camioanelor care transportă lemne tăiate din Ținutul Pădurenilor.
Drumul lacului, în șantier
În ultimii ani, lucrările la rețeaua de apă și canalizare a zonei turistice de pe malul lacului au contribuit la starea tot mai rea a șoselei.
Drumul secret din munți, vegheat de sfincși. Poteca duce spre satul unde se ascundeau cei mai temuți haiduciDrumul județean 687D a intrat în șantier în vara acestui an, iar primul strat nou de asfalt a fost așternut pe mai mulți kilometri.
„Se reabilitează complet 15 kilometri de drum (așternere covor asfaltic, reparații podețe, amenajare rigole), pe tronsonul cuprins între intersecția drumului spre Ghelari cu cel spre Cinciș (pod) și pe tronsonul din satul Toplița spre Dăbâca. Lucrarea este finanțată prin PNI «Anghel Saligny» și buget propriu”, a informat Consiliul Județean Hunedoara.
Peste 26 de milioane de lei, fără TVA, sunt investite în modernizarea șoselei care ocolește Lacul Cinciș, din zona barajului de la Teliuc până la „coada” acestuia, în comuna Toplița, de unde continuă spre Ținutul Pădurenilor și, prin Munții Poiana Ruscă, spre Caraș-Severin.
Lacul Cinciș, „litoralul” Hunedoarei
Lacul Cinciș a fost amenajat la începutul anilor ’60, odată cu ridicarea barajului de pe râul Cerna. Apele sale au acoperit vetrele satelor Cinciș-Cerna, Valea Ploștii, Baia Craiului, Moara Ungurului și Ciuleni.
Construit pentru a asigura alimentarea cu apă a combinatului siderurgic și a municipiului Hunedoara, lacul a devenit și una dintre cele mai populare destinații de agrement din vestul țării. Până în anii ’90, „litoralul” Hunedoarei atrăgea numeroși turiști, care își puteau așeza corturile pe malurile acoperite de pășuni, livezi și păduri. În anii ’60 și ’70, oferta turistică a fost completată de motelul Cinciș, complexul Casa Albă și două zone de camping.
În ultimele trei decenii, peisajul s-a schimbat. Cele mai multe terenuri de pe malul sudic au devenit proprietăți private, inclusiv unele dintre vechile drumuri care coborau spre satele dispărute de pe valea Cernei. Terenurile au fost îngrădite, iar de-a lungul șoselei s-a conturat un sat de vacanță, cu locuințe, pensiuni, moteluri și campinguri.
Istoria ascunsă a satului lui Ioan de Hunedoara, înghițit de Lacul Cinciș. „Era un fel de San Marino al Transilvaniei”
Pe acest mal, accesul spre apă a fost îngrădit aproape complet pe o distanță de aproximativ șapte kilometri, de la baraj până în apropierea vechii biserici cunoscute drept biserica „Mariei Tereza”, aflată la coada lacului. Malul opus a rămas acoperit de pădure, întinsă și peste locurile unor foste sate și cătune, părăsite treptat după amenajarea acumulării.
La coada lacului, în zona fostului sat Baia Craiului, aluviunile au schimbat peisajul. Vatra așezării, înghițită inițial de ape, a fost cuprinsă în ultimii ani de vegetația deasă, crescută pe terenul format prin colmatare. Ruinele vechii biserici, unul dintre cele două lăcașuri de cult ruinate ale satului dispărut, au rămas pe uscat. Accesul pe jos până la ele este însă dificil, prin desișurile care au cuprins țărmul sălbatic al lacului.






















































