Video Autostrada „în valuri”, lângă cel mai înalt viaduct. Problemele de pe un tronson al A1 continuă la zece ani de la redeschidere

La zece ani de la redeschidere, un segment de 22 de kilometri din Autostrada A1 Nădlac – București continuă să ridice probleme din cauza denivelărilor. În centrul său se află Viaductul Aciliu, una dintre cele mai spectaculoase lucrări de infrastructură rutieră din România.

Lotul Cunța - Săliște de pe Autostrada A1 Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL

Autostrada A1 Nădlac - București cuprinde unul dintre cele mai denivelate segmente de autostradă construite în ultimii ani în România. Cei 22 de kilometri ai secțiunii Cunța – Săliște, de pe tronsonul A1 Sibiu–Orăștie, au fost inaugurați în noiembrie 2014, însă la scurt timp problemele apărute la terasament au dus la închiderea unei porțiuni, demolarea ei și reconstruirea acesteia, traficul fiind reluat în octombrie 2016.

Autostrada „în valuri”

La zece ani de la reluarea circulației pe segmentul care leagă județele Sibiu și Alba, problemele la carosabil au rămas vizibile în special în zona Amnaș – Cunța, unde, pe mai mulți kilometri, șoferii întâmpină numeroase denivelări și trebuie să reducă viteza. Cele mai afectate porțiuni sunt situate de o parte și de alta a Viaductului Aciliu.

La coborârea spre Sebeș, pe ambele sensuri, șoseaua prezintă tasări structurale și văluriri ale asfaltului, care pun la încercare suspensiile vehiculelor și stabilitatea autoturismelor la viteze mari.

În ciuda lucrărilor repetate de reparații și a frezărilor succesive menite să atenueze denivelările, terenul instabil din această zonă continuă să se miște subtil, generând tasări asimetrice, arată specialiștii. Administratorii autostrăzii au impus restricții de viteză, de 100 de kilometri pe oră, și au instalat indicatoare de avertizare.

După trecerea viaductului, spre Sibiu, șoferii traversează o porțiune de debleu afectată și ea de denivelări.

La zece ani de la finalizarea lucrărilor în această zonă, versanții de pe marginea autostrăzii sunt acoperiți cu arbori și vegetație, care contribuie parțial la stabilizarea solului argilos, însă nu au eliminat complet riscul alunecărilor de teren de la adâncime.

Deși peisajul s-a schimbat față de aspectul arid de șantier din 2014, zona versantului tăiat de autostradă și afectat în trecut de alunecări de teren rămâne o problemă pentru echipele de întreținere. Și aici sunt impuse restricții de viteză.

Mai puțin afectat de denivelări, Viaductul Aciliu de pe tronsonul Cunța – Săliște impresionează prin spectaculozitatea sa. La peste un deceniu de la construcție, a rămas cel mai înalt viaduct rutier din România. Are 1.100 de metri și 14 deschideri de 78 de metri fiecare, iar pilonii săi de susținere sunt implantați în sol până la adâncimea de 40 de metri.

Tronsonul pe care se află viaductul, în lungime de 22 de kilometri, a intrat în șantier în 2011, după ce statul român a atribuit contractul de construcție companiei Salini–Impregilo, din Italia, valoarea totală fiind de 182,9 milioane de euro.

Segmentul de autostradă care lega județele Alba și Sibiu urma să fie finalizat în 2013, însă la scurt timp după începerea lucrărilor, alunecările de teren din zona Aciliu au schimbat planurile constructorilor italieni. Aceștia au cerut modificarea proiectului, prin construirea unui tunel în dealul de la Aciliu, unde în cele din urmă a fost săpat un debleu de aproape 50 de metri, și prin prelungirea viaductului spre Sebeș cu aproape un kilometru.

Autostrada „inaugurată” de două ori

Autostrada a fost inaugurată la 14 noiembrie 2014, cu două zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, însă alunecările de teren au continuat să o afecteze. La câteva zile de la inaugurare, constructorii au revenit pentru a repara fisurile și denivelările din asfalt.

Viaductul Aciliu. Arhivă Foto: Youtube, captură

Acestea s-au lărgit considerabil, astfel că, la mai puțin de un an de la inaugurare, în septembrie 2015, Compania de Autostrăzi, fosta CNADNR, a decis demolarea completă a unui segment de peste 200 de metri de autostradă, pentru refacerea acestuia. Constructorul a fost acuzat de executarea unor lucrări de proastă calitate, iar în ianuarie 2016 contractul a fost reziliat.

Statul român a finalizat lucrările în zona afectată de alunecări de teren, unde fuseseră constatate defecte de construcție, crăpături și infiltrații, iar în octombrie 2016 lotul a fost redeschis. În anii următori, au continuat să fie semnalate fisuri și denivelări pe tronsonul cu teren instabil traversat de A1, și degradări la Viaductul Aciliu.

Lucrări în pregătire la Aciliu

Au fost impuse restricții temporare de circulație, dar problemele nu au mai dus la închiderea completă a autostrăzii.

În 2024, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a atribuit un contract care viza avizarea unor noi intervenții la viaduct. În caietul de sarcini, CNAIR arăta că viaductul se afla într-o stare avansată de degradare, cu o evoluție negativă la toate palierele constructive ale proiectului, potrivit unei expertize tehnice.

Viaductul Aciliu Foto: Sorin Vasilescu. Wikipedia

„Viteza de degradare a rămas constantă în ultimii trei ani; soluțiile tehnice de remediere propuse prin expertiza tehnică efectuată în martie 2022 fie nu au fost cele adecvate, fie nu au fost aplicate corespunzător; s-a constatat dublarea numărului de fisuri, cât și extinderea celor vechi. În plus, au fost semnalate o serie de noi degradări la Viaductul Aciliu, în urma inspecției vizuale realizate ca urmare a celor două cutremure resimțite în zona Sibiului în perioada 13–14 februarie 2023, și anume: fisuri apărute la pilele 3 și 5, acestea fiind în dreptul rosturilor de lucru; pe pilele cu reazem împotriva seismului a fost observată o mișcare a cilindrului amortizor (urme de ulei hidraulic pe tija amortizorului)”, arătau expertizele tehnice din 2023, citate în caietul de sarcini.

În februarie 2025, potrivit publicației sibiene Turnul Sfatului, CNAIR solicitase acordul de mediu pentru reabilitarea viaductului, investiție estimată la 66,5 milioane de lei, cu o durată de execuție de 22 de luni. Proiectul prevedea lucrări la suprastructură, pile, culee și racordarea cu terasamentele, iar circulația urma să fie menținută, cu închideri parțiale sau limitări de viteză în unele etape.

Cea mai lungă autostradă din România

Autostrada A1 Nădlac – București, din care face parte segmentul Cunța - Săliște, este cea mai lungă din România. A fost plănuită încă din anii ’60 pentru a lega Capitala de frontiera de vest a României, cu Ungaria.

Primul ei tronson, de aproximativ 100 de kilometri, între București și Pitești, a fost finalizat în 1972, iar în deceniile următoare au fost construiți alți peste 400 de kilometri, pe traseul care conectează Bucureștiul de Pitești, Sibiu, Sebeș, Orăștie, Deva, Lugoj, Timișoara, Arad și frontiera de vest.

Au mai rămas de executat aproximativ 87 de kilometri: între Boița și Curtea de Argeș, pe tronsonul A1 Sibiu–Pitești, în zona montană de pe Valea Oltului, și între Margina și Holdea, pe tronsonul Lugoj–Deva. Ambele segmente, aflate în șantier, necesită lucrări complexe de infrastructură, cu mai multe tuneluri și viaducte spectaculoase.