Video Autostrada conectată la Transfăgărășan, privită cu optimism. Două tronsoane A13 Sibiu - Făgăraș ar putea fi deschise în 2027

Mai mult de jumătate din cei 68 de kilometri ai viitoarei autostrăzi A13 Sibiu – Făgăraș ar putea fi deschiși circulației în 2027. La doi ani de la startul lucrărilor, progresul constructorilor pe două secțiuni a depășit 50 la sută.

Pod metalic construit pe Autostrada Sibiu - Făgăraș, la Arpașu Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL

Autostrada A13 Sibiu – Făgăraș, cu o lungime de 68 de kilometri, a intrat în șantier în perioada 2024–2025, iar termenul de finalizare estimat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) este anul 2028. Viitoarea autostradă este construită în centrul României, pe un traseu care urmează Valea Oltului (cursul mijlociu), aproape paralel cu DN 1 Sibiu – Brașov, unul dintre cele mai aglomerate drumuri naționale din România.

În cea mai mare parte, ruta de mare viteză traversează o zonă de depresiune, cu teren plat, mărginită de colinele Transilvaniei și de versanții nordici ai Făgărașului. În doar câteva locuri, în special în zona Boița, unde este construit nodul rutier care o va conecta cu Autostrada Sibiu – Pitești și cu DN 7 – Valea Oltului, relieful este mai dificil, iar lucrările sunt mai complexe.

Cum este construită autostrada de pe culoarul Oltului

De asemenea, traseul străbate numeroase văi, pârâuri și râuri, cele mai importante fiind Oltul, Cibinul și Avrigul, și trece prin imediata vecinătate a localităților Tălmaciu, Avrig, Boița, Turnu Roșu, Racovița, Porumbacu de Jos, Cârța, Arpașu de Jos (județul Sibiu) și Făgăraș, Ucea, Viștea, Drăguș, Voila, Beclean, Recea, Mândra (județul Brașov).

„Lucrările nu sunt grele, dar nici ușoare. Deși cei 68 de kilometri sunt practic în câmpie, cu excepția zonelor din apropiere de Avrig și Boița, pe toate cele 4 sectoare avem nenumărate structuri care traversează cursuri de apă, de la mici firicele până la Olt, dar și numeroase drumuri locale, DN 1 de două ori, plus nodurile rutiere. Multe poduri și viaducte sunt pe tablier metalic și/sau au o lungime considerabilă, iar cinci din ele sunt în arc cu deschideri foarte mari. Astfel, volumul de muncă este semnificativ”, arată Asociația Pro Infrastructură, care monitorizează marile proiecte de infrastructură rutieră și feroviară din România.

Dificultatea mai mică a autostrăzii, față de șantierele secțiunilor montane ale A1 de pe Valea Oltului sau ale A8 (Autostrada Unirii) din Carpații Orientali, dar și faptul că toate cele patru segmente ale A13 au același constructor (Makyol) au făcut ca estimările privind finalizarea lucrărilor să fie, în general, mai optimiste. Pe secțiunile 2 și 3, care leagă localitățile Avrig (județul Sibiu) și Sâmbăta de Jos (județul Brașov), progresul de pe șantier a depășit 50 la sută.

1/20

Autostrada Sibiu Făgăraș la Boița Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (7) jpg Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL

„Progresul fizic este satisfăcător și sunt șanse bune ca antreprenorul să-și respecte termenele contractuale, 12 luni de proiectare și alte 36 de execuție, care se întind toate în 2028, începând cu ianuarie pe lotul 3 (primul semnat și cel mai înaintat în teren) până în octombrie pe lotul 1, cel de lângă Boița. La sfârșit de 2027 pot inaugura într-un scenariu (foarte) optimist aproximativ 37,5 km între Avrig și Sâmbăta de Jos, adică tronsoanele 2 și 3”, notează Asociația Pro Infrastructură.

În 2023, statul român și compania Makyol au semnat contractele pentru construcția autostrăzii de la poalele Făgărașului, cu o valoare totală de 6,62 miliarde de lei fără TVA, iar ordinele de începere a lucrărilor au fost emise în perioada octombrie 2023 – ianuarie 2024. Primele dintre cele 12 autorizații de construcție au fost emise în noiembrie 2024, iar cea mai recentă, în iunie 2026, astfel că termenele contractuale de finalizare au fost împinse în anul 2028, mai arată Asociația Pro Infrastructură.

Stadiul lucrărilor la Autostrada Sibiu – Făgăraș

Lucrările la cele patru tronsoane ale Autostrăzii Sibiu – Făgăraș au ajuns la stadii cuprinse între 23 și 51 la sută, potrivit datelor comunicate recent de CNAIR.

Tronsonul 1 (Boița – Avrig), în lungime de 14,25 kilometri, are un stadiu fizic de 23,54%. Se execută lucrări la terasamente, gabioane și structuri, respectiv armarea și cofrarea fundațiilor, pilelor și elevațiilor. Pe acest sector se construiește și nodul rutier din zona Boița, care va conecta A13 Sibiu – Făgăraș cu A1 Sibiu – Pitești și cu DN 7 – Valea Oltului.

Tronsonul 2 (Avrig – Arpașu de Jos), în lungime de 19,92 kilometri, a atins un stadiu fizic de 50,15%. Se lucrează la terasamente, unde se execută umpluturi și fundații din balast, dar și la structuri, prin cofrarea cuzineților și betonarea elevațiilor. De asemenea, continuă turnarea betonului la zidurile de sprijin, realizarea gabioanelor și montarea țevilor de drenaj, potrivit CNAIR.

Tronsonul 3 (Arpașu de Jos – Sâmbăta de Sus), în lungime de 17,61 kilometri, este cel mai avansat, cu un stadiu fizic de 51,09%. Se lucrează la terasamente și la structura rutieră, inclusiv la așternerea stratului de bază din asfalt. Sectorul cuprinde 34 de structuri, dintre care trei poduri în arc, cu lungimi între 160 și 200 de metri, ajunse la stadii de execuție cuprinse între aproximativ 44 și 60 la sută.

Tronsonul 4 (Sâmbăta de Sus – municipiul Făgăraș), în lungime de 16,27 kilometri, are un stadiu fizic de 36,26% și include un drum de legătură cu DN 1, de 5,65 kilometri. Se lucrează la terasamente, scurgerea apelor pluviale și structuri. Pe traseu sunt prevăzute 26 de poduri și podețe, între care două poduri în arc, fiecare de 164 de metri. La nodul rutier Ileni se betonează fundațiile.

Contractele pentru tronsoanele 1 și 2 au o valoare însumată de 3,43 miliarde de lei, fără TVA, iar cele pentru tronsoanele 3 și 4 însumează 2,96 miliarde de lei, fără TVA. Finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027.

„Antreprenorul turc Makyol trebuie să finalizeze lucrările pe întreaga autostradă Sibiu – Făgăraș (A13), în lungime de 68 km, în anul 2028. Acest nou drum de mare viteză va avea o importanță strategică deosebită prin conexiunea cu autostrada Sibiu – Pitești”, nota Cristian Pistol, directorul CNAIR.

Zona turistică a Făgărașului, mai aproape de autostradă

Cele două tronsoane dintre Avrig și Sâmbăta, cu o lungime de aproape 40 de kilometri, care ar putea fi inaugurate mai devreme, se află practic, la mijlocul traseului autostrăzii. Finalizarea lor va deschide o cale mai liberă spre unele dintre cele mai populare destinații turistice ale Făgărașului: Valea Avrigului, Valea Bâlii – Transfăgărășan și Valea Sâmbetei – cu Mănăstirea Brâncoveanu.

Valea Avrigului s-a dezvoltat în ultimii ani ca zonă de agrement, cu pensiuni, cabane și parcuri de distracții la poalele Munților Făgăraș. De aici pornesc trasee montane spre Lacul Avrig, aflat la peste 2.000 de metri altitudine. În orașul Avrig, turiștii pot vizita Palatul Brukenthal și grădinile sale, amenajate în jurul fostei reședințe de vară a baronului Samuel von Brukenthal, din secolul al XVIII-lea.

Transfăgărășanul și zona Bâlea reprezintă unele dintre principalele atracții ale masivului. Din Cârțișoara, șoseaua urcă printre păduri și serpentine spre Cascada Bâlea, apoi ajunge la 2.042 de metri, în apropierea lacului glaciar Bâlea. Crestele stâncoase, căldarea glaciară și tunelul Bâlea–Capra formează unul dintre cele mai spectaculoase peisaje rutiere din România. Chiar și vara, în zonele umbrite ale muntelui se păstrează petece de zăpadă.

Mănăstirea Brâncoveanu și Valea Sâmbetei atrag atât pelerini, cât și iubitori ai drumețiilor. Ridicată la sfârșitul secolului al XVII-lea de Constantin Brâncoveanu, mănăstirea este legată și de anii în care aici a slujit Arsenie Boca.

Din apropierea așezământului, turiștii pot continua spre cabana Valea Sâmbetei și spre căldarea glaciară de sub Fereastra Mare a Sâmbetei, în timp ce la poalele munților găsesc pensiuni, păstrăvăriilor și locuri de agrement.