reforma pensiilor speciale - ultimele știri

Pensiile speciale au continuat să crească în ultimele luni, astfel încât în clasamentul celor mai mari venituri găsim opt foști magistrați care sar de 50.000 de lei lunar, în timp ce acum patru luni o singură persoană depășea această bornă.

Prin proiectul adoptat luni, Parlamentul se află la a patra încercare de reformare a pensiilor speciale în ultimii patru ani, de această dată fiind făcuți pași prudenți.

Prin proiectul adoptat luni, Parlamentul se află la a patra încercare de reformare a pensiilor speciale în ultimii patru ani, de această dată fiind făcuți pași prudenți, fără prevederi radicale care ar putea stârni mari nemulțumiri în rândul beneficiarilor

Coaliția PSD-PNL a trecut printr-o procedură-fulger legea pensiilor speciale de Senat, iar luni vor și deputații să adopte proiectul. În noua variantă, aleșii au crescut modic nivelul de impozitare, însă au venit și cu amendamente care relaxează condițiile de pensionare.

Senatul a adoptat proiecul de lege privind reforma pensiilor speciale, unde cea mai „aspră” măsură este supraimpozitarea cu 20% a veniturilor mari din partea necontributivă. De asemenea, Coaliția a umblat și la formulele de calcul ale pensiilor la magistrați.

Președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a precizat că în supraimpozitarea va fi aplicată tuturor categoriilor de pensii în baza unor legi speciale, inclusiv celer militare. Până la 1 noiembrie Puterea vrea să treacă de Parlament proiectul de lege.

Coaliția guvernamentală vrea să pună în acord proiectul privind reforma pensiilor speciale cu decizia CCR, dar și cu recomandările Comisiei Europene, fiind găsită o cale de mijloc privind majoritatea prevederilor care ar urma să fie finalizate în următoarele două săptămâni.

În urmă cu trei săptămâni, oficialii din Comisia Europeană le-au transmis miniștrilor Guvernului Ciolacu mai multe condiții privind modul cum să modifice legea pensiilor speciale.

Proiectul de lege privind interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat nu a trecut de testul CCR, fiind vot unanim contra acestuia. Este a doua inițiativă majoră picată la CCR în ultimele trei luni, după reforma pensiilor speciale.

Premierul României, Marcel Ciolacu, a precizat că ar trebui ca săptămâna aceasta Guvernul să facă ultimele modificări la proiectul de lege privind pensiile speciale, pentru ca ulterior Parlamentul să amendeze inițiativa, conform cerințelor Comisiei Europene.

Specialiștii Comisiei Europene cer Puterii să amendeze reforma pensiilor speciale astfel încât impozitarea să fie mai mare, să modifice formula de calcul pentru pensionare, dar și să elimine aspectele clar neconstituționale.

Comisia Europeană vrea să vadă reforme implementate și măsuri concrete puse în practică, prin care să fie redus nivelul cheltuielilor, dar să ducă și la strângerea de venituri suplimentare la buget.

Efervescența din primele săptămâni ale Guvernului Ciolacu s-a transformat treptat în încercarea de a rezolva, pas cu pas, diferite reforme care au rămas restante, fie din cauza disputelor din Coaliție, fie că nu au unde verde din partea Comisiei Europene.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a venit cu un răspuns pentru premierul, care a cerut MJ să pregătească amendamentele pentru reforma pensiilor speciale, punctând că e rolul Parlamentului să reexamineze, iar titularul de reformă e Ministerul Muncii, însă instituția sa poate ajuta cu expertiză.

Secretarul general al PSD susține că în următoarele săptămâni partidul său și PNL vor rezolva reforma pensiilor speciale, lansând un atac la adresa celor din USR și AUR, despre care susține că s-ar fi opus proiectului de lege.

Trei argumente majore au fost semnalate de Curtea Constituțională în declararea ca parțial neconstituțională a legii pensiilor speciale, fiind invocată atât recalcularea celor aflate în plată, dar și aspecte legate de procedura de ieșire la pensie, dar și a bazei de calcul pentru supraimpozitare.

Judecătorul-raportor în cazul legii pensiilor speciale propune colegilor din CCR declararea ca neconstituțională a inițiativei, arată raportul întocmit și prezentat chiar de Marian Enache, șeful instituției.

Cei mai importanți judecători și procurori au lansat atacuri la adresa Coaliției, nemulțumiți de forma adoptată a Legii pensiilor speciale, care va reduce din veniturile magistraților, dar va crește și vârsta de pensionare.

Procurorul general Alex Florența a avut o poziționare foarte dură la adresa Coaliției, în mesajul legat de Ziua Justiției, prezentând consecințele negative ale adoptării de către Parlament a legii privind pensiile speciale.

Ministrul Justiției transmite că va încerca să aibă o relație cât mai bună cu toți actorii din sistemul judiciar, în condițiile în care situația e tensioantă în urma legii privind reforma pensiilor speciale. De asemenea, Alina Gorghiu vorbește și despre prioritățile sale la minister.

Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, susține că orientarea discuțiilor din jurul reformei pensiilor speciale au fost mai ales despre banii primiți de magistrați, nu și despre problemele din sistemul judiciar.

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, susține că posibilitatea ca România să piardă bani europeni ce ne sunt alocați nu e un miraj.

Curtea Supremă va contesta la CCR proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale, inițiativă despre care și fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, susține că ar mai multe probleme, la cum arată în prezent.

Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat motivele care au determinat instituția să sesizeze Curtea Constituțională pe tema a două legi foarte importante în ceea ce privește „specialii” din sistemul bugetar.

Înalta Curte de Casație și Justiție ar urma să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la controlul constituțional asupra legii reformei pensiilor speciale, potrivit surselor „Adevărul”.

Vicepremierul Cătălin Predoiu a susținut că un atac al ÎCCJ la CCR asupra legii privind reforma pensiilor speciale nu ar fi un eveniment inedit. Ministrul a precizat totodată că nu se teme că inițiativa legislativă ar putea fi declarată neconstituțională.

Reforma pensiilor speciale a fost adoptată de Parlament, fiind preferată doar o supraimpozitare simbolică și fără eliminarea vreunei pensii. Ultimul test ar putea fi cel al CCR, dacă legea e atacată la Curte.

Consiliul Superior al Magistraturii și-a exprimat dezacordul privind „maniera” în care Parlamentul a adoptat „măsuri cu consecințe iremediabile asupra independenței justiției şi statutului magistratului”, după ce legea pentru reforma pensiilor speciale a trecut de Legislativ.

Președintele Senatului susține că reforma pensiilor speciale, adoptată astăzi de senatori, este esențială pentru stabilirea unui sistem de pensii echitabil și sustenabil pe termen lung.

Viteza cu care a trecut amendamentele la comisii, apoi în plen, a permis Puterii să adauge pe ultima sută de metri și amendamente care încearcă să tempereze protestele magistraților sau pe ale celor din zona de apărare și siguranță națională pe tema pensiilor speciale.

Puterea vrea să mai cearnă din bugetarii care primesc și pensie, dar și salariu de la stat, fiind interzisă cumularea celor două venituri, cu anumite excepții, cum sunt parlamentarii, primarii sau judecătorii CCR.

Aleșii au adoptat cu o majoritate covârșitoare eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, pentru a treia oară în trei ani, iar finalizarea reformei altor categorii de pensii, date în baza unor legi speciale, care vor fi supraimpozitate, intră pe ultima sută de metri.

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului se reunește de la ora 14.00 pentru a vota eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. E a treia încercare a aleșilor în ultimii ani.

Atât conducerea PNL, cât și cea a PSD, vor avea luni la amiază ședințe în care vor discuta despre proiectele referitoare la pensiile speciale, urmând a fi decis sancțiuni pentru cei care nu vor vota pentru eliminarea celor ale parlamentarilor.

Jumătate dintre magistrații CCR beneficiază de pensie specială, care depășește salariul în plată. La mâna acestora vor ajunge proiectele care se referă exact la această categorie de venituri.

Coaliția vrea să adopte o serie de legi orientate împotriva beneficiarilor de pensii speciale și a celor cu mai multe venituri, atât pensie, cât și salariu de la stat, în ultima săptămână de muncă a parlamentarilor.

Conducerea PNL urmează să adopte o decizie prin care aleșii din legislativ care nu vor vota eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari ar urma să fie excluși din partid, susțin surse de la vârful PNL pentru „Adevărul”.

Blocajul din Justiție e prezentat de magistrați ca acțiune de protest, dat fiind că n-au voie să facă grevă, marea nemulțumire fiind reforma pensiilor speciale, adică veniturile care în cazul unor pensionari ajung și la peste 40.000 de lei.

Precizările Consiliului Superior al Magistraturii au loc după ce mass media ar fi prezentat „în mod eronat poziția sistemului judiciar cu privire la necesitatea reformării sistemului de pensii”, unde dintre modificările solicitate fiind „etapizarea” creșterii vârstei de pensionare.

Magistrați din mai multe instanțe și parchete au anunțat că sunt nemulțumiți de prevederile proiectului privind pensiile speciale, iar decizia lor este amânarea pe termen nelimitat a tuturor dosarelor, cu excepția celor urgente.

Magistrații, care în prezent amenință cu suspendarea activității pe termen nelimitat ca formă de protest față de reforma pensiilor speciale, sunt cei care beneficiază de cele mai mari venituri din categoria „privilegiaților”, ajungând la sume brute de peste 40.000 de lei pe lună.

Guvernul Ciucă s-a confruntat într-un an și jumătate cu numeroase crize, ultima fiind greva generală din educație, dar pe care le-a gestionat. Însă, în continuare, rămân mari reforme care bat pasul pe loc: pensiile speciale, pensiile publice sau legea salarizării.

Raluca Turcan, fostă ministră a Muncii și vicepreședintă a PNl, sugerează că actualul proiect privind pensiile speciale ar putea fi neconstituțional, dacă rămâne prevederea referitoare la pensiile din sistemul de apărare.

Președintele României a precizat că partidele Puterii au înțeles că reformele din PNRR sunt esențiale pentru a putea primi bani europeni, fiind încrezător că deși unele merg mai greu, vor fi duse până la capăt.

Procurorii PÎCCJ, DNA, DIICOT au subliniat într-un comunicat de presă că sunt necesare consultări imediate cu reprezentanților sistemului judiciar privind proiectul pentru reforma pensiilor speciale, aflat în dezbaterea Parlamentului.

Graba Coaliției pentru a rezolva reforma pensiilor speciale a ținut doar câteva zile. Acum e luat un răgaz de aproape două săptămâni, pentru primirea de noi puncte de vedere, de la ministere, sindicate și Comisia Europeană.

Coaliția va crește vârsta de pensionare a beneficiarilor de pensii speciale, unele venituri vor fi supraimpozitate modic, însă integral nu va fi eliminată niciuna dintre acestea, ci doar aplicate mici ajustări.

Pensiile speciale pentru aleșii locali, a căror plată e amânată de patru ani de trei guverne, nu sunt în planul Coaliției pentru a fi eliminate. De altfel, Puterea nu se atinge nici de cele ale foștilor parlamentari.

Reforma pensiilor speciale ar putea aduce și eliminarea unora dintre acestea, cum este cazul celor de la Curtea de Conturi, o parte din acelea ale funcționarilor parlamentari și revizuirea unora din cele primite de magistrații care beneficiază de ele în urma nor artificii legislative.

843 de foști parlamentari primesc pensii speciale, numărul fiind în creștere față de anul trecut. Deși discută de reforma veniturilor „specialilor“, Coaliția nu se atinge și de banii ex-aleșilor din Legislativ.

O delegație condusă de Marcel Boloș a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles, în cadrul căreia au avut loc discuții cu oficiali ai Comisiei Europene cu privire la modificarea PNRR.

Ministrul Muncii urmează să se vadă luni după-amiază cu premierul Nicolae Ciucă (PNL) și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu (PSD), pentru a prezenta soluțiile referitoare la varianta finală a proiectului privind pensiile speciale.

Raluca Turcan (PNL), fostă ministră a Muncii, susține că ministrul Marius Budăi ar fi trebuit să urgenteze pregătirea legii salarizării unitare, dar și alte proiecte de lege importante, cum sunt pensiile speciale și pensiile publice.

Reforma pensiilor speciale, blocată la nivelul Camerei Deputaților, și noua lege a salarizării, care nu are nici măcar schița proiectului, sunt cele două inițiative de care PSD și-a adus aminte doar în prag de rotativă, deși ar fi trebuit să fie în stadiu avansat cu ele.

Ministrul Muncii a declarat, sămbătă, că până luni ar vrea să aibă puse la punct explicațiile privind reforma pensiilor speciale. „Mai sunt anumite aspecte tehnice sesizate de Comisie pe care acum le aşternem pe hârtie”, a precizat Budăi.

Coaliția a adoptat un proiect de lege prin care nu doar că stabilește noi pensii de serviciu, ci le-a gândit și într-o formă nepotrivită, care se bate cap în cap cu reforma asumată în PNRR. Iar Puterea nu e la primul demers de acest fel.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că ministrul Muncii, Marius Budăi, va discuta săptămâna viitoare, la Bruxelles, o variantă a proiectului pentru reforma pensiilor speciale, afirmând că încă mai este timp pentru adoptarea proiectului în Parlament.

Coaliția ar putea decide convocarea parlamentarilor într-o sesiune extraordinară la vară, pe agendă rămânând mai multe restanțe, printre care proiectul legii pensiilor speciale, pe care șeful PSD vrea asumarea răspunderii, dar și pentru pensiile publice.

Premierul României a declarat că ar prefera ca proiectul de lege privind pensiile speciale să fie adoptat prin procedura clasică, parlamentară, nu prin angajarea răspunderii Guvernului, care ar fi ultima soluție a Coaliției.

Mai mult de o lună a trecut de când proiectul de lege privind pensiile speciale a trecut de Senat, iar la Camera Deputaților inițiativa legislativă nu figurează pe ordinea de zi a dezbaterulor din comisii nici săptămâna aceasta.