Analiză Scandalul CSM – Oana Gheorghiu: unde se oprește libertatea de exprimare și unde începe abuzul?
0Plângerea penală depusă de CSM împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu a stârnit o dezbatere amplă privind granițele criticii politice și responsabilitatea justiției. În timp ce societatea civilă își exprimă susținerea față de Oana Gheorghiu printr-o petiție, politicieni și foști magistrați fac apel la echilibru și măsură.
Amintim că, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au decis luni sesizarea organelor penale privind posibila săvârșire a infracțiunii de incitare la ură sau discriminare, după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a criticat public pensiile judecătorilor și ale procurorilor. CSM consideră că vicepremierul a depășit limitele libertății de exprimare, afectând independența justiției și prestigiul corpului magistraților.
Declarația care a declanșat reacția CSM? „Magistrații au fost prinși într-un fel de Caritas care nu putea dura la nesfârșit. România nu își mai permite astfel de pensii. Dacă acești bani merg acolo, sunt luați de la bugetele spitalelor sau de la copiii care se culcă flămânzi”, a spus Gheorghiu într-o emisiune TV. Vicepremierul a transmis ulterior că afirmațiile sale reprezintă o opinie legitimă și că nu a avut intenția de a instiga la ură sau discriminare.
Petiție civică în sprijinul vicepremierului
Imediat după anunțul CSM cu privire la plângerea penală făcută împotriva vicepremierului, organizația „Corupția Ucide” și mai multe grupuri civice au lansat o petiție intitulată „Semnează pentru normalitate: magistrații nu sunt o categorie vulnerabilă și defavorizată”, care a strâns aproape 10.000 de semnături până marți dimineață.
Semnatarii le solicită magistraților să își retragă plângerea și afirmă că independența justiției nu trebuie confundată cu imposibilitatea de a critica sistemul judiciar. „Cetățenii au protestat sute de zile pentru a apăra justiția, iar acum se simt trădați”, se arată în textul petiției.
„Reacția CSM, disproporționată și are un efect negativ”
Politologul și profesorul Cristian Pîrvulescu apreciază că decizia CSM de a depune plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu este disproporționată și se bazează pe un temei juridic fragil. „CSM a atacat penal declarațiile pentru o presupusă incitare la ură, violență și discriminare, dar articolul 369 din Codul Penal vizează criterii protejate precum rasă sau religie, nu un corp profesional. Semnalul este mai degrabă simbolic decât juridic.”
El consideră că efectul asupra imaginii justiției este negativ, întrucât episodul „întărește percepția că sistemul judiciar își apără privilegiile prin mijloace penale împotriva criticilor, într-un moment în care opinia publică este tot mai sensibilă la inegalitățile din sistemul de pensii”.
În privința libertății de exprimare a demnitarilor, Pîrvulescu subliniază că aceștia „au o marjă largă în a critica politici publice, dar și o responsabilitate suplimentară”. „Libertatea de exprimare a unui politician nu trebuie folosită pentru a stigmatiza un întreg corp profesional. Totuși, nici apărarea prestigiului justiției nu se face prin transformarea unei controverse publice într-un caz penal. Responsabilitatea este bilaterală: și a demnitarului, și a instituției.”
Despre raportul dintre stat și societatea civilă, profesorul afirmă că situația „reflectă o confuzie de roluri”. „Oana Gheorghiu nu mai acționează ca reprezentantă a societății civile, ci ca membră a Guvernului, dar continuă să folosească aura sa de activistă morală pentru a legitima un discurs politic. CSM reacționează defensiv, întărind percepția de închidere corporatistă și neîncrederea publică.”
În ceea ce privește reacția publică, Pîrvulescu spune că aceasta „nu e doar o solidaritate spontană, ci o etapă într-un proces de fabricare a opiniei publice”. „Popularitatea Oanei Gheorghiu este folosită pentru a genera un val de indignare morală orientat politic, menit să pună presiune asupra unei instituții și să redeseneze raportul de forțe între Guvern și sistemul judiciar.”
Referitor la impactul asupra Guvernului, analistul consideră că acesta este ambivalent. „Executivul poate câștiga capital de imagine dacă se poziționează echilibrat, apărând libertatea de exprimare fără a ataca instituțional justiția. În asemenea crize, nu conținutul contează, ci tonul și gestiunea simbolică a mesajului.”
Andrei Țăranu: „Reacția CSM este exagerată și arată că justiția se simte vulnerabilă”
La rândul lui, politologul Andrei Țăranu a explicat pentru „Adevărul” că Oana Gheorghiu ar fi trebuit să își cântărească mai atent declarațiile în calitatea sa de vicepremier, dar consideră că plângerea penală formulată de CSM este disproporționată și alimentează o tensiune inutilă între puterile statului.
„Oana Gheorghiu a făcut niște declarații pe care ar fi trebuit să și le cântărească mai bine în noua sa calitate de vicepremier. Dacă ar fi vorbit ca reprezentant al unui ONG, ar fi fost altceva. Dar, ocupând o funcție guvernamentală, orice afirmație a ei capătă greutate politică. Totuși, nu văd de ce CSM ar avea competența de a analiza declarații politice. Nu a fost un atac la adresa Consiliului sau a unui magistrat anume, ci o opinie despre pensiile din sistemul judiciar, un subiect pe care aproape toată societatea îl consideră imoral”, a spus Țăranu.
El consideră că reacția CSM nu face decât să tensioneze inutil relația dintre puterile statului. „Această reacție creează o animozitate care nu își are rostul. Justiția și executivul trebuie să colaboreze, nu să se afle în conflict. Singurul nivel la care se poate construi o soluție este cel al președintelui, care a arătat că dorește să medieze.”
În privința percepției publice, analistul observă că Oana Gheorghiu nu și-a asumat complet rolul politic și a vorbit mai degrabă ca persoană privată, ceea ce a dus la confuzie între statutul său civic și cel guvernamental. „Oamenii o susțin pentru imaginea sa de fondatoare de spital și activist civic, nu pentru funcția politică. Acest amestec între cele două roluri nu este benefic. Persoanele care ocupă funcții publice trebuie să fie atente la declarațiile pe care le fac și la impactul lor instituțional.”
Țăranu atrage atenția că declarațiile publice ale demnitarilor trebuie asumate cu responsabilitate: „În momentul în care ești vicepremier, orice afirmație are consecințe. Declarațiile politice trebuie să aibă o finalitate, să ducă la politici publice sau să servească unui dialog instituțional. În România, evităm să discutăm serios despre responsabilitatea politică. E o realitate: cei aleși, deputați sau senatori, au imunitate pentru declarațiile lor. Oana Gheorghiu nu este aleasă, ci numită, deci are o responsabilitate suplimentară pentru ceea ce spune.”
În ceea ce privește reacția CSM, profesorul o califică drept excesivă și un semn al fragilității sistemului judiciar. „Reacția este exagerată și arată că CSM și o parte dintre magistrați sunt în defensivă. Pensiile speciale sunt un subiect public și trebuie discutat la nivel politic, nu penal. Dacă vrem dialog și reformă, trebuie să temperăm reacțiile și să nu transformăm orice opinie într-un caz de instigare.”
Valeriu Turcan: „CSM s-a vulnerabilizat singur”
Valeriu Turcan, lector universitar la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București, fost consilier prezidențial și consultant politic, consideră că decizia CSM de a transforma declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu într-un caz penal este neinspirată și „o acțiune evidentă de intimidare care va costa foarte mult justiția din România”.
El afirmă că este „nedemocratic să contești dreptul unui membru al Guvernului de a se exprima politic pe tema reformei pensiilor magistraților” și observă că „nu a apărat nimeni inițiativa CSM-ului”.
Potrivit lui Turcan, plângerea va contribui și mai mult la decredibilizarea justiției, deși majoritatea celor din sistem sunt oameni educați, care vor să își facă bine meseria.
„Orice limitare a libertății de exprimare este un drum fără întoarcere, este calea către dictatură. Constituția este foarte clară, iar faptul că oameni din CSM o relativizează este șocant”, a spus el.
În opinia sa, „CSM a făcut atâtea greșeli, încât practic s-a vulnerabilizat singur”. „Este o invitație publică pentru oricine să critice CSM-ul, care s-a grăbit să ia locul CCR-ului în materie de percepție negativă”, a conchis Turcan.
„Discursul politic constituie fundamentul unei societăți democratice”
Și fosta judecătoare CEDO și actual membru al Curții Penale Internaționale, Iulia Motoc, a reacționat pe Facebook, subliniind că jurisprudența europeană acordă o protecție sporită discursului politic: „Discursul politic constituie fundamentul unei societăți democratice. Exprimarea poate include termeni care șochează, ofensează sau deranjează. Protecția este maximă atunci când se discută teme de interes public.” Iulia Motoc a amintit că restricțiile sunt justificate doar atunci când discursul depășește dezbaterea legitimă și intră în zona incitării la ură.
La rândul lui, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că „declarațiile Oanei Gheorghiu se înscriu în registrul populist și iresponsabil”, dar a calificat reacția CSM drept „exagerată”.„Populismul nu se sancționează penal în România. Orice om politic are dreptul la opinie”, a spus Grindeanu.
Și președintele României, Nicușor Dan, a comentat incidentul subliniind că „remarca vicepremierului a fost nefericită, dar reacția CSM a fost mult exagerată”.„Nu poate fi vorba ca o opinie să constituie o faptă penală. Dacă va veni cererea de avizare a urmăririi penale, nu o voi semna”, a precizat șeful statului.
Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, consideră că afirmațiile vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile magistraților nu intră în sfera penală, ci reprezintă „un conflict juridic de natură constituțională” între puterea executivă și cea judecătorească.
„Declarația a fost total neadecvată și a pus gaz pe foc într-o societate deja polarizată împotriva magistraților. Dar nu vorbim despre o infracțiune, ci despre o interferență între puteri care poate fi clarificată la Curtea Constituțională”, a spus Toader.
Ana Birchall, de asemenea fost ministru al Justiției, a reacționat după plângerea depusă de CSM împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, precizând că „doar președintele României poate cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului care nu este și parlamentar”.
Se încarcă comentariile...
