Verdict istoric la CCR: Pensiile magistraților vor fi tăiate. Reacția premierului și a președintelui și explicațiile judecătorilor constituționali

Verdict după șase ședințe: CCR respinge sesizarea Înaltei Curți. Reforma pensiilor magistraților merge mai departe, judecătorii constituționali explicând că Guvernul a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii, privind adoptarea cu asumarea răspunderii în Parlament. Premierul a salutat decizia Curții, anunțând demersuri pentru recuperarea banilor din PNRR. Șeful statului le-a oferit magistraților asigurări privind respectarea muncii lor. CCR a respins solicitarea de a sesiza CJUE. 

Curtea Constituțională FOTO: Inquam Photos/George Ganea

UPDATE 15.15: Guvernul „a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării”

Curtea Constituțională explică respingerea, indicând că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii cu respectarea art.114 din Constituție, reglementând un domeniu omogen de relații sociale. De asemenea, Curtea notează că Executivul a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

Dispozițiile criticate de ÎCCJ asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023.

Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023.

Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispozițiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Deciziile Curții Constituționale nr.873/2010, nr.900/2020 și nr.467/2023.

Solicitarea privind sesizarea CJUE, respinsă

De asemenea, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.

Argumentele Curții:

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

- angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

- legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;

- eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157;

- cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.

UPDATE 13.30: Reacțiile liderilor politici

Nicușor Dan: Un gest de echitate. Asigur toți magistrații că munca lor este respectată

„Salut decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților. Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Asigur toți magistrații că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută”, a transmis președintele Nicușor Dan.

Turcan: Proiectul de modernizare a CCR trebuie să meargă mai departe

„Legea privind pensiile magistraților este constituțională. Știam asta de la bun început. Felicitări, Ilie Bolojan, pentru determinarea de a duce la bun sfârșit un proiect în care am crezut din momentul în care am inclus reforma pensiilor în PNRR. Pentru echitate. Pentru ca orice miniștri sau guverne să aibă obligația să reașeze acest sistem anormal față de tot ceea ce există în restul Uniunii Europene”, a scris Raluca Turcan pe Facebook, subliniind că proiectul pe care l-a depus în Parlament, privind modificarea condițiilor de funcționare ale CCR trebuie să meargă mai departe, pentru a reduce influența politică în numiri și pentru a exista transparență în deliberări.

„Proiectul pe care l-am depus, de modernizare a CCR, trebuie să meargă mai departe: să reducem influența politică în numiri, să existe transparență în deliberări. Cine blochează funcționarea unei instituții atât de importante trebuie să răspundă”, a mai scris aceasta. 

Și fostul ministru Virgil Popescu a transmis un mesaj de felicitare, indicând că realitățile economice cu care se confruntă populația nu pot fi ignorate și încrederea oamenilor nu poate fi construită ignorându-le

„Ani de zile ni s-a spus că nu se poate. Că orice ajustare va pica la Curtea Constituțională. Iată că atunci când lucrurile sunt făcute temeinic, cu respect pentru lege și pentru principiile statului de drept, ele pot trece testul constituționalității. Echitatea nu slăbește justiția ! Sunt convins că după această decizie, încrederea românilor în justiție va crește și asta este esențial”, a scris Virgil Popescu. 

Fritz: Un gest de normalitate

„Azi nu e o victorie, ci un gest de normalitate. E și o afirmare a democrației: greșelile politice din trecut pot fi reparate tot prin votul politic. Nu există spații în societate unde regulile jocului să nu poată fi schimbate prin claritate morală și asumare. Mă bucur că USR a fost, de mulți ani, împreună cu mulți din societatea civilă, de partea corectă a istoriei.

Vor fi și cei care nu o să accepte decizia de azi cu aplauze. Zbateri vor mai exista. Dar decizia de azi deschide drumul spre reforme care să reducă din privilegii și influența intereselor speciale. Pentru că doar așa România se poate vindeca”.

UPDATE 13.00: Guvernul anunță demersuri pentru recuperarea banilor din PNRR

Prim-ministrul Ilie Bolojan salută decizia Curții Constituționale în privința pensiilor ocupaționale ale magistraților, a transmis Guvernul României. 

„Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României. Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate”, explică Executivul.

Totodată, din acest moment, Guvernul va face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme, mai arată anunțul. 

UPDATE 12.25 CCR respinge sesizarea ÎCCJ privind pensiile magistraților

Judecătorii Curţii Constituţionale au respins sesizarea Inaltei Curți în a şasea şedinţă pe tema pensiilor de serviciu ale magistraţilor. Se pare că proiectul de lege a trecut de CCR cu 6 voturi (Elena-Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei, Mihaela Ciochină, Mihai Busuioc, Dacian Cosmin Dragoș, Asztalos Csaba Ferenc) la 3 (Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga). 

Acum, proiectul propus de Guvernul Bolojan merge la președinte pentru promulgare. 

UPDATE 12.10 Verdict așteptat la CCR

La ședință sunt prezenți toți cei nouă judecători CCR, astfel că magistrații constituționali ar putea da o decizie de sesizare a CJUE sau un verdict final în cazul proiectului privind pensiile magistraților. 

UPDATE 12.00: Șeful PSD cere o decizie definitivă la CCR

„Sper că astăzi vom avea o decizie definitivă la Curtea Constituțională a României în subiectul pensiilor speciale. Este o temă care ne-a costat extrem de mult, atât ca țară, cât și ca societate. Asumarea unei decizii clare este necesară, pentru că românii asta așteaptă de la instituțiile fundamentale ale statului. Sunt convins că, în final, înțelepciunea va avea câștig de cauză”, a scris Sorin Grindeanu, președintele PSD, pe Facebook. 

UPDATE 11.00: Ședința s-a amânat cu 30 de minute din cauza vremii

Ședința Curții Constituționale, programată la 11.00, a fost amânată cu 30 de minute, din cauza vremii, pentru a ajunge toți judecătorii. 

Știrea inițială

Şedinţa de miercuri a CCR este programată pentru ora 11.00, iar dosarul privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este „în pronunţare”, potrivit informaţiilor de pe site-ul Curţii Constituţionale.

În 11 februarie, CCR a amânat pentru a cincea oară luarea unei decizii în acest dosar, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse în ziua precedentă de autorul sesizării. În aceste documente, ICCJ solicită CCR să sesizeze Curtea europeană de Justiţie, considerând că, printre altele, legea pensiilor de serviciu ar trata „discriminatoriu” magistraţii în raport cu alţi beneficiari de astfel de pensii, ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor” şi ar perpetua o stare de „instabilitate legislativă”, scrie News.

Deşi prezenţa lui Gheorghe Stan la şedinţa respectivă era incertă întrucât ar fi intrat în concediu paternal pentru cel puţin zece zile, judecătorul a venit la şedinţă, aşa încât la deliberări au fost prezenţi toţi cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale. Şi la şedinţa de miercuri, 18 februarie, prezenţa lui Stan este sub semnul întrebării, în condiţiile în care acesta nu şi-ar fi încheiat concediul.

La şedinţa de miercuri, judecătorii CCR ar trebui să discute şi despre solicitarea ICCJ privind sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Potrivit ICCJ, legea ar încălca dreptul Uniunii Europene, întrucât nu ar respecta principiile proporţionalităţii, egalităţii, securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime.

Conform legii, ca să poată delibera, la şedinţă ar trebui să fie prezenţi toţi cei nouă judecători constituţionali care au participat la dezbateri.

Şi la termenul din 16 ianuarie CCR a amânat pronunţarea în dosar tot ca urmare a întreruperii deliberărilor pentru studierea expertizei contabile depuse tot în ziua precedentă şi tot de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Miercurea trecută, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondate, cererile de suspendare a documentelor prin care erau numiţi la CCR Dacian Dragoş şi Mihai Busuioc. Totodată, instanţa a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, făcută de avocaţii Preşedinţiei, judecătorii constituţionali fiind solicitaţi să clarifice anumite chestiuni legate de vechimea necesară pentru a putea fi judecător la CCR, aceasta fiind, de altfel, motivaţia pentru care avocata Silvia Uscov a contestat în instanţă cele două numiri. Cu o zi înainte, o altă instanţă a CAB respinsese ca nefondată o altă cerere de suspendare a decretului semnat de Nicuşor Dan privind numirea lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător al CCR, depusă de aceeaşi avocată.

La termenul din 29 decembrie 2025, când Simina Tănăsescu a anunţat că şi-a anulat concediul pentru a fi prezentă, cvorumul de şedinţă nu a putut fi întrunit, întrucât patru judecători - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră şedinţa în timpul unei pauze.

Ulterior, cei patru au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunţării şi alţi trei s-au raliat cererii, motivul fiind „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor”. În fapt, aceştia au solicitat un studiu privind impactul legii contestate.

Cu aproape două săptămâni în urmă, premierul Ilie Bolojan a trimis preşedintelui CCR o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor în care informa că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro.

Ulterior, preşedintele ICCJ, Lia Savonea, afirma că ”avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”.

Ilie Bolojan a precizat că nu e vorba „de o presiune”, întrucât nu le-a spus judecătorilor „să dea o sentinţă sau alta”, ci i s-a părut „de bun simţ să se ştie aceste lucruri”, în condiţiile în care, atunci când se vor „pierde banii sau orice altfel de bani”, „se vor căuta responsabili”.

În 2 decembrie 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor, însă ulterior Înalta Curte a sesizat CCR în legătură cu neconstituţionalitatea legii.

Legea măreşte treptat vârsta de pensionare pentru magistraţi până la 65 de ani similar sistemului public de pensii şi introduce etapizat condiţia de 35 de ani vechime totală în muncă.

Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.

În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.

Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilită pensia de serviciu şi condiţiile în care magistraţii se pot pensiona. Magistraţii instanţei supreme susţineau că legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor, deşi sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituţional. Ei mai spuneau că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.

Bolojan: „Sper ca în al 12-lea ceas CCR să ia o decizie”

Premierul României, Ilie Bolojan, așteaptă o decizie finală miercuri din partea CCR în privința reformei pensiilor magistraților. Comisia Europeană va informa cu privire la pierderea banilor din PNNR la finalul lunii februarie, potrivit acestuia. 

„Amânările care au fost până acum și toate dezbatările din spațiu public pe această temă, cu siguranță nu sunt de natură să crească nici încrederea în Curtea Constituțională, nici în sistemul de justiție și nici în sistemul politic. (...)

Eu sper ca, în al 12-lea ceas, să ia o decizie. Oricum, se va constata că, din păcate, așa cum am notificat Curtea Constituțională, mi s-a părut de bun simț ca toți să știe în ce context se ia o decizie. În condițiile în care se amână o astfel de decizie, este foarte probabil ca România să piardă cei 231 de milioane de euro care sunt reținuți din cererea de plată anterioră, lucru care ne va fi comunicat probabil dacă se întâmplă asta spre finalul lunii februarie de către Comisia Europeană”, a explicat premierul.