Legea pensiilor speciale, în variantă îndulcită de Putere, adoptată la foc automat. Opoziția amenință cu CCR
0Coaliția PSD-PNL a trecut printr-o procedură-fulger legea pensiilor speciale de Senat, iar luni vor și deputații să adopte proiectul. În noua variantă, aleșii au crescut modic nivelul de impozitare, însă au venit și cu amendamente care relaxează condițiile de pensionare.
Un amendament adoptat în comisii stabileşte că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul juridic cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona „la împlinirea vârstei de 60 de ani cu o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate”. În prezent, se ține cont de veniturile din ultima lună de activitate, cu tot cu sporuri. În varianta care a „căzut” la CCR, se ținea cont inițial de ultimele 12 luni de activitate, apoi perioada creștea până la 300 de luni (în 2043).
În cazul vârstei minime de pensionare, aceasta va fi de 47 de ani și 4 luni în ianuarie 2024, dar doar cu condiția a 25 de ani vechime în specialitate, crescând anual cu câte patru luni, până când va ajunge la 60 de ani. Practic, condiția împlinirii a cel puțin 60 de ani pentru pensionare va fi deplin aplicabilă în 2062.
O noutate este că va fi crescut și cuantumul de pensionare la personalul auxiliar de pe lângă parchete și instanțe judecătorești, adică de la 65% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor la 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate. În cazul tuturor pensiilor din această lege (magistrați, personal auxiliar instanțe și parchete, foști piloți, funcționari publici parlamentari, diplomați, personal al Curții de Conturi, dar și militari), pensia nu mai poate depăși salariul aflat în plată.
Cum are loc impozitarea
Impozitarea va fi una graduală, în funcție de venitul pe partea de necontributivitate la bugetul de pensii. Mai precis, se menține o impozitare cu 10% până la nivelul salariului mediu net, adică 4.600 de lei. Impozitarea cu 15% din partea necontributivă va fi pentru pensiile cuprinse între circa 4.600 de lei și aproximativ 6.800 de lei (salariul mediu net la construcția bugetului), iar veniturile mai mari de această sumă ar urma să fie supraimpozitate cu 20%.
Practic, impozitarea e una modică. În dezbaterile de la comisiile de specialitate, aleșii Puterii au argumentat că a fost preferat acest procent pentru a nu fi interpretat demersul lor ca o încercare de confiscare de venituri, în cazul unui atac la CCR. În 2020, magistrații de la Curtea Constituțională au susținut că supraimpozitarea cu 85% a pensiilor de peste 7.000 de lei este neconstituțională.
Comisiile raportoare ar trebui să aibă gata raportul privind legea pensiilor speciale până luni la ora 14.00, pentru a putea fi dat vot la plenul de la ora 17.00 din aceeași zi. Prin urmare, fiind procedură de urgență, până marți noapte pot aleșii să depună o eventuală sesizare la CCR, în caz contrar, dacă președintele Klaus Iohannis se grăbește, până la finalul săptămânii următoare va fi în vigoarea noul act normativ.
USR deja a anunțat că e posibil să atace la CCR noua formă a pensiilor speciale. De altfel, și în plen senatorii Uniunii s-au opos proiectului de lege. Aceștia au cerut eliminarea legilor, nu modificarea lor.
Se încarcă comentariile...
