Pensiile speciale, doar amendate de Parlament, nu eliminate. CCR, următorul test
0Reforma pensiilor speciale a fost adoptată de Parlament, fiind preferată doar o supraimpozitare simbolică și fără eliminarea vreunei pensii. Ultimul test ar putea fi cel al CCR, dacă legea e atacată la Curte.
Ambele foruri ale Parlamentului au avut miercuri proceduri-fulger de adoptare a proiectului privind pensiile speciale. Deși inițiativa fusese deja adoptată de ambele Camere cel puțin o dată în ultimele luni, pentru că au intervenit schimbări față de forma inițială, aleșii au preferat să repete procesul de resesizare a acestor foruri, o procedură rar întâlnită la nivelul legislativului.
„Am ales procedura pentru a respecta bicameralismul. Au intervenit modificări fundamentale între Camere. E procedură regulamentară. Așa că am retrimis la Senat pentru a se pronunța pe chestiunile în plus, care au fost adoptate la Cameră, au dat vot, apoi au fost validate iar de noi (n.r. – deputați)“, a explicat Gabriel Andronache, lider de grup al PNL și jurist al formațiunii.
La Senat, proiectul de lege a trecut cu voturile PSD, PNL, UDMR și AUR, în timp ce USR a votat împotriva acestei inițiative. De altfel, aleșii formațiunii au și protestat în Parlament față de prevederi. Apoi, la Camera Deputaților, pentru proiectul de lege s-au exprimat PSD, PNL, UDMR, AUR, în timp ce USR a votat împotrivă, iar cei din Forța Dreptei (conduși de Ludovic Orban) s-au abținut.
Inițiativa s-a aplecat asupra următoarelor categorii: magistrați, personal auxiliar de pe lângă instanțe și parchete, personal diplomatic, personalul Curții de Conturi, foști aviatori, funcționari publici parlamentari, militari. În primul rând, nu e eliminată definitiv niciuna din aceste categorii, ci doar unele subcategorii: personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, personalul încadrat pe funcții de execuție specifice în cadrul misiunilor diplomatice, personalul asimilat funcționarilor publici parlamentari. Practic, acești angajați nu vor primi pensie specială.
Supraimpozitare de doar 15%
Toate vor fi supraimpozitate cu 15% pe componenta pensie asigurată de la bugetul de stat, pe suma care depășește salariul mediu net (circa 4.000 de lei). O prevedere importantă este creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, gradual, până în 2035, pentru militari, diplomați și personalul auxiliar din instanțe. În cazul acestora, vârsta pentru pensionare, acum, e de 60 de ani. În cazul personalului aeronautic, adică al foștilor piloți, vârsta de pensionare crește de la 50 de ani la 52 de ani, condiționată de cel puțin 20 de ani de activitate în domeniu. În cazul magistraților, eșalonat, crește vârsta de pensionare de la 50 de ani la 60 de ani, până în 2035.
Coaliția a decis și reajustarea procentului aferent bazei de calcul, de la 80% la 65% din media veniturilor brute realizate în ultimele luni înainte de data pensionării, gradual, de la 12 luni până la 300 de luni, pentru toate categoriile de beneficiari, respectiv: personalul auxiliar din instanțele judecătorești, auditorii externi, funcționarii parlamentari, personalul aeronautic, membrii corpului diplomatic și consular.
Sunt exceptate pensiile magistraților, protejate de deciziile Curții Constituționale a României, unde e menținută proporția de 80% din baza de calcul, din indemnizația brută și sporurile din 12 luni de activitate consecutive, prevedere aplicabilă până în 2028, însă doar pentru cei care îndeplinesc acum condițiile de pensionare. Vârsta minimă de pensionare crește gradual din 2026 (când e 51 de ani și 25 ani de vechime), ajungând în 2035 la 60 de ani.
În cazul pensiilor militare, creșterea graduală a vârstei de pensionare e gândită să înceapă în 2031, pentru ca în 2035 să ajungă la 65 de ani. De asemenea, gradual crește numărul de luni luate în considerare la baza de calcul, de la 12 luni consecutive la 1 ianuarie 2024 la 300 de luni în 2043.
Nu în ultimul rând, nu mai e permis ca o persoană să beneficieze de două pensii speciale. La fel, se interzice ca pensia să depășească salariul în plată al celor din categoria profesională de unde provine pensionarul.
De asemenea, în șase luni de la intrarea în vigoare a legii, ar trebui ca pensiile magistraților să fie recalculate conform formulei prevăzute în actuala inițiativă, iar în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, foștii magistrați trebuie să anunțe care sunt cele 12 luni consecutive pe care le vor din ultimii zece ani, pentru recalculare.
Impactul bugetar, unul secret
Guvernul nu a vrut să spună care este impactul bugetar, nici pe ansamblu, nici pe fiecare categorie socio-profesională în parte din rândul celor care sunt afectați de prevederile legii. Potrivit reprezentanților de la Ministerul Finanțelor și de la Casa Națională de Pensii Publice, există un articol din contractul de consultanță cu Banca Mondială care nu permite divulgarea acestei informații. Problema lipsei datelor referitoare la impact este, de altfel, mai veche. Din luna martie, secretarii de stat de la Muncă și de la Finanțe prezenți la lucrările din Parlament nu au furnizat informaţii legate de economiile care s-ar face, însă pentru că nu aveau date, nu din cauza unor probleme legate de confidențialitate.
Aplicarea noii legi ține de momentul în care va intra în vigoare, în funcție de sesizarea sau nu a CCR. Marcel Ciolacu a anunțat că va fi convocată o sesiune extraordinară în cazul în care are loc atacarea la Curtea Constituțională a proiectului de lege, iar decizia este una de retrimitere în Parlament a inițiativei. De altfel, fiind procedură de urgență, deputații și senatorii ar putea să sesizeze CCR până cel târziu joi noapte, când expiră termenul, apoi proiectul ajunge pe masa președintelui României, Klaus Iohannis.
CSM dă semnalul, ÎCCJ intră în ședință
Consiliul Superior al Magistraturii și-a exprimat dezacordul față de modul cum a ajuns să fie adoptat proiectul de lege privind pensiile speciale, dat fiind că a suferit numeroase modificări față de forma pe care se exprimase instituția în decembrie, când proiectul era la Guvern. Din zona judecătorească, sesizarea CCR poate avea loc prin intermediul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care are acest drept. De asemenea, sprijin poate veni și de la Avocatul Poporului, care la rândul său poate sesiza CCR și a mai făcut acest lucru și în trecut, când a fost vorba de supraimpozitarea pensiilor speciale. Secțiile Unite ale ÎCCJ se vor reuni astăzi, instanța supremă urmând să decidă dacă sesizează CCR cu privire la reforma magistraților , dar și referitor la legea privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul. ÎCCJ și Avocatul Poporului au la dispoziție mai multe zile, adică trebuie să fie în intervalul de 20 de zile în care legea stă la Iohannis pentru a fi semnat decretul de promulgare.
Se încarcă comentariile...
