Ce conțin noile modificări la legea pensiilor speciale. Parlamentul, la a patra încercare de reformare a lor
0Prin proiectul adoptat luni, Parlamentul se află la a patra încercare de reformare a pensiilor speciale în ultimii patru ani, de această dată fiind făcuți pași prudenți, fără prevederi radicale care ar putea stârni mari nemulțumiri în rândul beneficiarilor
Coaliția a revizuit proiectul de lege care nu a reușit să treacă testul Curții Constituționale din iulie, aproape toate amendamentele referitoare la magistrați fiind cu probleme de constituționalitate. Din punct de vedere practic, Parlamentul e la a patra încercare când vrea să mai diminueze din aceste pensii, plus impunerea unui sistem care are în vedere sustenabilitatea bugetului național pe termen lung. Primele două încercări au fost în 2020, când s-a încercat, pentru prima dată, eliminarea tuturor pensiilor speciale, cu excepția celor militare, pentru ca în același an, după picarea demersului la CCR, să fie încercată supraimpozitarea pensiilor speciale cu până la 85%. Nici acest demers nu a trecut de CCR. A treia încercare a fost în vară.
Acum, Puterea susține că a ținut cont de toate recomandările Curții. Coaliția a subliniat că aceasta a fost forma cea mai bună posibilă în acest moment (Alfred Simonis și Florin Roman), în timp ce din Opoziție au fost critici nu doar de la USR (Cătălin Drulă) și AUR (George Simion), ci și de la UDMR, care a catalogat drept ridicolă supraimpozitarea, care doar „zgârie” veniturile mari.
Supraimpozitare modică
Atenția Coaliției a fost atât la supraimpozitare, cât și la condițiile de pensionare. În ceea ce privește supraimpozitarea, aceasta a fost dusă la un procent maximal de 20%, în cazul părții necontributive a pensiilor de peste 6.800 de lei.
În schimb, în ceea ce privește criteriile de pensionare și baza de calcul, acestea depind de la caz la caz. În primul rând, și vârsta minimă de pensionare a magistraților va urma să crească treptat, de la 47 de ani și 4 luni la 60 de ani, cu câte 4 luni pe an. Baza de calcul al pensiei speciale este 80% din media salariilor brute și a sporurilor pe ultimele 48 de luni (4 ani) de activitate. Acum se ține cont doar de ultima lună.
Dintre categoriile beneficiare de pensii de serviciu, personalul auxiliar de la instanțele judecătorești sau parchete rămâne și el pe formula de calcul cu 80% din baza de calcul a mediei salariilor și sporurilor din ultimele 48 de luni, dar cu pensionare la vârsta standard (65 de ani), în condițiile în care în prima formă a proiectului era prevăzut procentul de 65%.
Pensionarii de la Curtea de Conturi primesc doar 65% din baza de calcul reprezentată de venituri brute lunare realizate, însă fără sporuri, condițiile în care acum aveau 80% din media veniturilor, din ultimele 12 luni. Perioada de raportare va crește de la ultimele 12 luni la ultimele 300 de luni (în 2043).
La foștii diplomați va fi bază de calcul cu 65% din veniturile brute lunare realizate, inclusiv cu sporuri și alte indemnizații, însă din ultimele 12 luni inițial, pentru ca apoi perioada să crească. În prezent, procentul era de 80% din veniturile brute din ultima lună de activitate. Pensiile unora care au trecut prin MAE (interpret relații, consilier, cabinet, referent cabinet, curier diplomatic, referent protecție, referent comunicații) devin pensii pentru limită de vârstă, fiind recalculate în următoarele șase luni. Conform noii formule, prin recalculare nu poate fi pensie mai mică față de cea de acum, dar actualizarea lor va urma cursul firesc de acum înainte. Când crește la toată lumea, crește și la ei, nu mărite în funcție de salariile aflate în plată.
Foștii piloți vor primi 65% din media veniturilor brute lunare, dar fără sporuri (față de 80% acum, cu raportare la media veniturilor din ultimele trei luni de activitate). Și funcționarii publici parlamentari vor avea tot o medie din veniturile brute lunare fără sporuri: 65% din medie, prin raportare inițial la ultimele 12 luni, pentru ca apoi să crească perioada la 300 de luni (nu din ultimele 12 luni, când și procentul pentru media veniturilor era de 85%).
Pensionare etapizată și la militari
La militari, vârsta finală de pensionare, la ajungerea la apogeu a reformei, va fi de 65 de ani (în condițiile în care acum vârsta standard e 60 de ani), ceea ce se va întâmpla în 2035. Mai mult, doar din 2031 se va trece la creșterea vârstei de pensionare la 61 de ani, fiind menținută o vechime minimă de 25 de ani.
În loc de o bază de calcul reprezentând 65% din media soldelor/salariilor lunare brute obținute în 6 luni consecutive din ultimii cinci ani de activitate, în noua formă a legii se păstrează procentul de 65% din media soldelor/salariilor lunare brute, de la care mai sunt eliminate unele sporuri, însă la început (ianuarie-iunie 2024) se va ține cont de 12 luni consecutive din ultimii 5 ani, pentru ca apoi să crească gradual, la un număr de luni care va ajunge la 300 în ianuarie 2043.
Se încarcă comentariile...
