Argumentele CCR privind neconstituționalitatea parțială a legii pensiilor speciale

Trei argumente majore au fost semnalate de Curtea Constituțională în declararea ca parțial neconstituțională a legii pensiilor speciale, fiind invocată atât recalcularea celor aflate în plată, dar și aspecte legate de procedura de ieșire la pensie, dar și a bazei de calcul pentru supraimpozitare.

Marian Enache, președintele CCR FOTO Mediafax

„În ședința din data de 2 august 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a decis, cu unanimitate de voturi în privința pct.1 și cu majoritate de voturi în privința pct.2:

1. A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că dispozițiile art.I-IV, art.XIII alin.(5) și (6) și art.XV din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, precum și anexele nr.1-3 la aceasta sunt neconstituționale.

2. A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate”, se arară în comunicatul CCR. 

Apoi, instituția explică marile probleme găsite în ceea ce privește proiectul privind  pensiile speciale.

„În esență, Curtea a constatat că diminuarea bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justiției, precum și omisiunea reglementării unor dispoziții tranzitorii efective în privința creșterii, pe de o parte, a ponderii vechimii efective în funcție, și, pe de altă parte, a vârstei de pensionare necesare acordării pensiei de serviciu afectează componenta funcțională/instituțională a principiului independenței justiției în substanța sa. De asemenea, se încalcă exigențele de calitate a legii prin lipsa unor reglementări tranzitorii clare, precise și previzibile cu privire la actualizarea pensiilor de serviciu și la eliminarea creșterii cu 1% a valorii de 80% care se aplică asupra bazei calcul a pensiei de serviciu pentru fiecare an care depășește vechimea standard de 25 de ani”, arată CCR.

Argumentul de care știau majoritatea celor interesați de reformă

Bineînțeles că magistrații s-au luat de problematica recalculării pensiilor aflate în plată ale magistraților. „Curtea reținut că recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitate a legii. Securitatea juridică cere și impune o protecție a garanțiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare”, mai explică CCR

„Curtea a mai observat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte față de partea sa contributivă condiționat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincție. Legea criticată introduce o astfel de impozitare, însă, nu stabilește cu claritate baza de impunere, ceea ce este contrar exigențelor de calitate a legii. Curtea a mai reținut că impozitarea nu poate avea un caracter sancționator, pentru că se ajunge practic la o regândire și restructurare indirectă a însăși bazei de calcul a pensiei de serviciu.”, este ultimul argument al CCR. 

Urmează redactarea motivării de către magistrații CCR, în baza căreia reprezentanții partidelor vor acționa în consecință pentru a face modificările indicate și să revină cu o formă amendată a actului normativ.