democratie - ultimele știri

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, avertizează că bătălia pentru democrație se va duce nu doar la urne și în instituții, ci și în mare măsură în spațiul informațional, avertismenul fiind făcut în cadrul celei de-a zecea ediție a Forumului Mass-Media de la Chișinău.

Uniunea Europeană urmează să prezinte miercuri un pachet de măsuri menit să apere procesele democratice de ingerințe străine și să sprijine presa liberă, în contextul intensificării așa-numitei „bătălii a influenței” purtate de Rusia împotriva Europei.

Scandinavia este considerată unul dintre leagănele democrației moderne. Încă din epoca vikingă, popoarele scandinave au avut organisme sau instituții proto-democratice, drepturi și libertăți rar întâlnite în epoca lor, atingând apogeul cu reformele din secolele al XVIII-XIX.

De la o petiție scrisă la 14 ani până la participarea la Summitul G20 din Africa de Sud, Constantin-Alexandru Manda a demonstrat că implicarea în societate nu are vârstă. Tânărul avocat vorbește despre energia civică a generației sale și despre democrație.

În era digitalului și a inteligenței artificiale, în contextul unor războaie și conflicte armate și atipice din proximitatea României, suntem afectați cu toții de bombardamentul fake news-urilor, al știrilor false, al minciunilor și informațiilor neadevărate, publicate voit!

Inclusiv în contextul aparițiilor publice tot mai frecvente ale lui Călin Georgescu (și al încercărilor de a menține interesul susținătorilor săi pe diferite rețele de socializare), ne-am gândit să deschidem o discuție având ca punct de plecare – deloc întâmplător – un anumit interviu.

În arhitectura statului democratic, presa este considerată adesea „a patra putere”, alături de legislativ, executiv și justiție.

Ca tânăr implicat în politică, am crescut auzind povești despre trecutul României, despre revoluții, tranziții și lideri care ne-au modelat istoria.

Un nou studiu publicat luni, 28 iulie, de Mișcarea Europeană arată o scădere semnificativă a încrederii europenilor în democrație, în special în rândul cetățenilor din țări precum Franța, România și Spania.

Într-o Europă tot mai tensionată între crize și reforme amânate, poate cea mai alarmantă statistică este și cea mai puțin discutată: tinerii europeni, în special cei sub 35 de ani, se simt tot mai deconectați de proiectul european.

Fostul președinte Ion Iliescu a transmis mesaj pentru public în cadrul podcastului Avangarda, cu Ionuț Vulpescu. Acesta i-a îndemnat pe cetățeni să voteze „lumi posibile, nu fantezii”, și să fie „rezonabili, antidotul cel mai bun pentru extremismul politic de toate felurile”.

Aflat în Uzbekistan, premierul slovac Robert Fico a sugerat că regimurile autoritare pot fi mai eficiente economic decât democrațiile, pledând pentru o reformă a sistemului democratic european.

În rândul Generației Z, prăpastia politică dintre sexe se adâncește pe măsură ce tot mai mulți tineri aleg dreapta, în timp ce tinerele se orientează spre stânga — o schimbare radicală față de votul unitar, progresist, de dinaintea pandemiei.

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, avertizează că Kremlinul atacă democrațiile europene prin propagandă și grupări criminale, subliniind că a discutat despre aceste riscuri și despre soluțiile pentru depășirea lor cu europarlamentari din cadrul EUDS.

Șefa POT Anamaria Gavrilă solicită organizarea de alegeri anticipate, acuzând că presiunile exercitate asupra sa și a formațiunii pe care o conduce provin dintr-o dorință a „sistemului” de a elimina o opoziție „reală și curajoasă” din Parlament.

După ce a primit Palme d'Or onorific în cadrul ceremoniei de deschidere a Festivalului de la Cannes, actorul s-a dezlănțuit împotriva președintelui SUA.

Agenţia de informaţii interne a Germaniei (BfV) a clasificat vineri formaţiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania drept entitate extremistă care ameninţă democraţia.

Inteligența artificială devine un laitmotiv în ultimele trei cărți ale istoricului israelian Yuval Noah Harari. Cea mai recentă, ,,Nexus”, lansată în 2024, propune o istorie informațională a omenirii, care se încheie cu concluzii privind eventuale scenarii pentru următoarea jumătate de secol.

Tarifele impuse de administrația Trump sunt, din orice perspectivă rezonabilă, o catastrofă economică în devenire, notează publicația Vox într-o analiză publicată recent.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a făcut o analiză despre România la început de campanie electorală. Profesorul susține că în fața presiunilor externe care atentează la drumul democratic al României, românii trebuie să aleagă înțelept și patriotic.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a atras atenția asupra vulnerabilității unei societăți fără un sistem de justiție puternic.

Într-o vreme a căderii comunismului, când nici nu ne gândeam ce emanați vor conduce peste 30 și ceva de ani România și cu ce stare de fapt, de lucruri, de isterie, nebunie curată, cu ce extremisme, riscuri și pericole ne vom confrunta, începând de la simplii cetățeni și până la cele mai înalte sfere

România face parte dintr-un grup de cinci țări care „subminează în mod deliberat statul de drept în aproape toate aspectele”, a constatat un raport realizat de Uniunea Libertăților Civile pentru Europa (Liberties), citat de The Guardian.

„Dați-ne înapoi Statuia Libertății”, a declarat duminică eurodeputatul francez Raphaël Glucksmann, adresându-se «americanilor care au ales să fie de partea tiranilor» în timpul discursului său de închidere a congresului partidului său.

Prim-vicepreşedintele interimar al PNL, Ciprian Ciucu, a afirmat, sâmbătă, că singurul care poate să-i învingă pe candidaţii care "atacă" democraţia în România şi "atacă" valorile occidentale este candidatul alianţei PNL-PSD-UDMR şi minorităţi, Crin Antonescu.

Președintele Curții Constituționale a României, Marian Enache, s-a întâlnit miercuri cu ambasadorul Franței la București, Nicolas Warnery.

Nu numai America privește pieziș spre democrația românească, ci și Europa. Potrivit indicelui Democrației pentru anul 2024 calculat de revista britanică The Economist, țara noastră se află într-o zonă gri și extrem de periculoasă.

Democrația globală este într-o formă mai proastă decât în ​​orice moment din istoria de aproape două decenii a indiceluiEIU, iar România nu face excepție, fiind retrogradată de la „democrație viciată” la „regim hibrid”.

Succesul unor politicieni extremiști vine pe fondul neînțelegerii modului de funcționare a social media de către multe dintre guvernele democratice din întreaga lume, susține Dragos Stanca, antreprenor tech și investitor cu focus în digital media și web.

Dezinformarea devine un instrument esențial al dreptei radicale, potrivit unui studiu recent realizat de cercetătorii olandezi, care au analizat activitatea pe Twitter a parlamentarilor din 26 de state.

Așa cum o văd eu, democrația este mai mult decât un sistem de guvernare teoretizat până la extrem. Dimpotrivă, pentru mine ea este expresia fundamentală și concretă, cotidiană, a libertății umane.

Vloggerul Cosmin Avram a descins în Tunisia, tara despre care spune că a renunțat la democrație pentru comunism. „E de Doamne ferește", spune el, și-i invită pe nostalgicii după comunism să vadă cât de ușor a schimbat un președinte ultranaționalist o țară.

În noiembrie-decembrie anul trecut, România s-a confruntat cu una dintre cele mai tensionate situații politice din istoria recentă: anularea primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale.

Președintele Donald Trump și echipa sa au lansat o ofensivă pe scară largă împotriva liberalismului modern. Și mă tem că ar putea avea succes, notează Perry Bacon Jr, editorialist la The Washington Post.

În inima instituțiilor europene, la Bruxelles, Parlamentul European a găzduit un eveniment de amploare dedicat suveranității, democrației și libertăților fundamentale: MEGA – Make Europe Great Again. Organizat sub egida grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR).

Europa se confruntă cu o amenințare existențială. Trebuie să reglementeze platformele tehnologice, care au devenit principalul instrument pentru răspândirea dezinformării și manipularea publicului, scrie, în Kyiv Post, Orhan Dragas, expert sârb în securitate și relații internațional.

Ambasadorul Germaniei în Statele Unite a avertizat că noua administrație Trump intenționează să priveze forțele de ordine și mass-media americane de independența lor și să predea „puterea de co-management” marilor companii tehnologice, potrivit unui document confidențial obținut de Reuters.

România nu este pe deplin integrată în Uniunea Europeană, iar democrația dâmbovițeană nu este suficient de matură, avertizează Ramona Coman, profesor de științe politice la Bruxelles. „Europenizarea” e superficială, ceea ce poate crea vulnerabilități, crede experta.

Unul din cinci britanici din generația Z și din generația mileniului preferă lideri puternici, fără alegeri, în locul democrației, iar alegătorii, în general, sunt dezamăgiți de politică, potrivit unui raport.

Marcel Ciolacu a prezentat astăzi programul de guvernare în Parlament, punând un accent deosebit pe investițiile în educație, care vor ajunge la 6 miliarde de euro în următorii patru ani.

Liderul USR, Elena Lasconi, susține că este nevoie de răspunsuri complete în privința candidatului Călin Georgescu, dar și pentru felul în care „statul român a pus democrația în genunchi în mod repetat”.

În actualul context politic și social al României, cu extremismul în creștere în Parlament, anularea pe bună dreptate a alegerilor prezidențiale și o polarizare tot mai accentuată a societății, este esențial să ne întrebăm: cine comunică cu cetățenii acestei țări?

Teoriile conspirației și misoginismul extrem sunt în pericol să devină curente în Regatul Unit, avertizează un raport al fostului țar al guvernului pentru combaterea extremismului.

Ceea ce s-a întâmplat la noi în țară în aceste săptămâni mă duce cu gândul la cunoscuta Matrioșka sau păpușă rusească, cum i se mai spune. Probabil o știți: acea păpușă din lemn, pictată manual, care ascunde în ea o altă păpușă, apoi încă una, și tot așa până la ultima – cea mai mică și solidă.

Din anul 1995, pe fiecare 8 Decembrie, România sărbătorește Constituția, cartea sfântă a democrației. Primele acte constituționale au apărut pe teritoriul țării noastre încă din 1830, Regulamentele organice marcând finalul perioadei fanariote.

Piețele financiare reacționează ca un seismograf la incertitudinile politice, susțin economiștii consultați de „Adevărul”, avertizând că cel mai mare pericol este o posibilă modificare a regimului de funcționare a economiei.

Alegerile din noiembrie-decembrie 2024 au stârnit o furtună de emoții, dar au dus la marginalizarea multor subiecte relevante. Economia, educația sau politicile publice au fost surprinzător de absente. Mai mult, au fost vehiculate diverse idei fantasmagorice.

Preşedintele Partidului Mişcarea Populară (PMP), Eugen Tomac, avertizează că alegerile din 8 decembrie sunt cruciale pentru România, subliniind că acestea nu se referă doar la alegerea unui candidat, ci la un set de valori fundamentale pentru viitorul ţării.

Actrița Oana Pellea a anunțat că joi, la ora 20:00, la Universitate va avea loc o întâlnire-manifest pro-democrație la care vor participa mai mulți artiști.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit premiul Reinhard Mohn 2025, acordat de o fundație germană pentru promovarea democrației. Premiul prevede o sumă de 100.000 de euro, bani pe care Maia Sandu îi va dona localității sale natale din nordul țării vecine, satul Risipeni din raionul Făleș

Scandalul alegerilor prezidențiale și ideea anulării candidaturii lui Călin Georgescu ridică o întrebare esențială: ar trebui să primeze, democrația sau asigurarea cu orice preț a securității țării, încălcând anumite principii democratice?

Deputatul Ludovic Orban, preşedintele Forţa Dreptei, a declarat duminică, după ce a votat, că doreşte să se pună punct „democraţiei originale de tip iliescian şi capitalismului de cumetrie”.

Expertul în securitate Marius Ghincea, de la Universitatea ETH din Zurich şi Institutul Universitar European din Florența, explică patru posibile scenarii post-electorale pentru România. În opinia sa, România ar putea urma 4 modele - cel bulgar, cehesc, polonez sau moldovenesc.

Laura Codruța Kövesi, șefa Parchetului European (EPPO), a susținut un discurs mobilizator în fața studenților de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, în contextul tensiunilor generate de alegerile prezidențiale.

Liderii de business din România reuniți în cadrul organizației Romanian Business Leaders afirmă că votul de duminică au reprezentat un „duș cu gheață pentru democrație”.

Cu toate că România a bifat niște borne importante de când ne-am dobândit democrația, precum aderarea la UE și la NATO, diferența dintre noi și țările din Vest încă este făcută de atitudinea partidelor care nu își respectă nici măcar votanții.

Începând din 2023, data de 15 septembrie are o rezonanță aparte, după ce ONU a declarat-o Ziua Internaţională a Democraţiei. Despre ce înseamnă, de fapt, democrația și cum a ajuns să ne ghideze societatea, a explicat pentru istoricul Adrian Cioroianu.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că o eventuală candidatură a fostului secretar general al NATO, Mircea Geoană la funcţia de preşedinte al României, dar şi faptul că vor participa mai mulţi candidaţi în această cursă electorală, reprezintă „un lucru foarte bun pentru democraţie”.

Președintele Joe Biden a fost întâmpinat cu ovații la Convenția Națională Democrată din Chicago, unde și-a prezentat realizările și a abordat controversele din mandatul său. În fața mulțimii entuziaste, Biden a subliniat progresele economice și luptele cu violența politică.

Ar exista oare vreo metodă de a democratiza sistemul nostru electoral post-comunist? Cum ar fi să schimbi un singur element din matrice, iar respectiva schimbare să reverbereze în naşterea unui nou sistem?