Derapaj democratic în Europa: cele cinci guverne din UE acuzate că subminează statul de drept. Cum se situează România

Guvernele a cinci state membre ale Uniunii Europene subminează „în mod constant și intenționat” statul de drept, avertizează una dintre cele mai importante organizații europene pentru drepturi civile. Standardele democratice sunt în declin în alte șase țări, inclusiv în democrații considerate până de curând solide.

FOTO EPA-EFE

Pe baza datelor colectate de la peste 40 de ONG-uri din 22 de țări, Civil Liberties Union for Europe (Liberties) a catalogat guvernele din Bulgaria, Croația, Ungaria, Italia și Slovacia drept „demolatori”, acuzându-le că slăbesc activ statul de drept, scrie The Guardian.

Raportul organizației pentru 2026, publicat luni, arată că în Slovacia statul de drept a regresat în toate domeniile – justiție, lupta anticorupție, libertatea presei și mecanismele de control ale societății civile – sub conducerea guvernului populist, autoritar și pro-Moscova al lui Robert Fico.

Situația este descrisă ca fiind la fel de îngrijorătoare și în Bulgaria. În Ungaria, unde cei 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán s-ar putea încheia după alegerile din 12 aprilie, țara „rămâne un caz aparte”, continuând să adopte legi și politici tot mai restrictive, fără semne de schimbare.

România, o democrație „stagnantă”

Liberties identifică Belgia, Danemarca, Franța, Germania și Suedia – toate cu tradiții democratice puternice – drept „în declin” („sliders”), adică țări în care statul de drept se deteriorează în anumite domenii, fără ca acest proces să fie rezultatul unei strategii politice deliberate.

Cehia, Estonia, Grecia, Irlanda, Lituania, Olanda, România și Spania sunt clasificate drept „stagnante”, adică state în care situația statului de drept nu se îmbunătățește, dar nici nu se degradează semnificativ, potrivit raportului de 800 de pagini.

Și Polonia se încadrează în această categorie. Premierul Donald Tusk încearcă să restabilească elemente-cheie ale statului de drept – precum independența justiției – afectate de fostul guvern al partidului Lege și Justiție (PiS), însă este blocat de veto-urile prezidențiale.

Progresele limitate ale Poloniei „arată cât de dificil și fragil poate fi procesul de refacere a independenței instituțiilor compromise”, arată raportul. Singura țară care a primit calificativul de „elev silitor” este Letonia, unde guvernul face eforturi active pentru a îmbunătăți standardele statului de drept.

Mecanisme ineficiente

Raportul mai arată că mecanismele UE menite să combată degradarea statului de drept sunt, în mare parte, ineficiente. Majoritatea statelor membre nu reușesc să transforme recomandările în măsuri concrete, în ciuda anilor de avertismente venite din partea Comisiei Europene.

Astfel, 93% dintre recomandările din raportul Comisiei Europene privind statul de drept din 2025 sunt reluări ale unor recomandări mai vechi, multe fiind preluate fără modificări. În același timp, numărul noilor recomandări a scăzut la jumătate față de 2024.

Din 100 de recomandări analizate de Liberties, 61 nu au înregistrat niciun progres, iar alte 13 au cunoscut chiar regres. „Raportul Comisiei trebuia să determine acțiuni concrete”, a declarat Ilina Neshikj, directoarea executivă a organizației.

După șapte ediții anuale, concluziile Liberties indică „nu doar regres, ci și eforturi deliberate și continue de subminare a statului de drept”. „Repetarea recomandărilor fără măsuri reale nu va schimba situația”, a subliniat ea.

Raportul critică și instituțiile UE, afirmând că în 2025 acestea nu doar că „au reflectat multe dintre problemele existente în statele membre”, dar au eșuat și în aplicarea consecventă și apărarea drepturilor fundamentale.

„Au normalizat utilizarea procedurilor legislative accelerate, au redus protecțiile unor drepturi fundamentale și au dus o campanie coordonată împotriva organizațiilor de monitorizare”, a declarat Kersty McCourt, consilier principal pe advocacy al Liberties.

În astfel de situații, a adăugat aceasta, instituțiile europene „subminează credibilitatea Uniunii Europene și a propriilor rapoarte privind statul de drept”.

Justiția și societățile civile, printre cele mai afectate

Potrivit raportului, cea mai mare deteriorare în 2025 s-a înregistrat în domeniul „mecanismelor de control și echilibru” ale democrației – adică în capacitatea ONG-urilor și a societății civile de a se organiza, de a contesta deciziile și de a trage la răspundere guvernele.

Au fost identificate tot mai multe legi restrictive și sancțiuni severe pentru participarea la proteste interzise. De exemplu, în Ungaria, evenimentele Pride au fost interzise, iar organizatorii – inclusiv primarul Budapestei – au fost puși sub investigație oficială.

În Italia, a fost adoptat un decret de securitate extrem de restrictiv, care incriminează blocarea drumurilor și alte forme de protest, în timp ce consolidează protecția forțelor de ordine. În mai multe state membre, protestatarii pentru climă sau susținătorii cauzei palestiniene s-au confruntat cu interdicții și sancțiuni penale.

Și în domeniul justiției progresele sunt limitate, potrivit Liberties, care semnalează „o tendință emergentă de discurs politic tot mai critic sau chiar ostil la adresa sistemului judiciar și a instituțiilor pentru drepturile omului”.

De asemenea, nu s-au înregistrat progrese semnificative nici în lupta anticorupție. În ceea ce privește libertatea presei, doar câteva state au făcut îmbunătățiri măsurabile.

În schimb, atacurile asupra jurnaliștilor au crescut în Bulgaria, Croația, Italia, Olanda și, în mod special, în Slovacia.