România, acuzată că provoacă „recesiune democratică” în Europa. Concluziile alarmante ale unui raport la nivelul UE

România face parte dintr-un grup de cinci țări care „subminează în mod deliberat statul de drept în aproape toate aspectele”, a constatat un raport realizat de Uniunea Libertăților Civile pentru Europa (Liberties), citat de The Guardian.

Un raport Liberties a ajuns la concluzii îngrijorătoare FOTO SHUTTERSTOCK

„Recesiunea democratică a Europei s-a adâncit în 2024”, a transmis Liberties într-un comunicat.

Raportul, care urmează să fie publicat, a evidențiat probleme precum sisteme judiciare supuse manipulării politice, slaba aplicare a legii împotriva corupției, utilizarea excesivă a procedurilor legislative accelerate, hărțuirea jurnaliștilor și înăsprirea restricțiilor asupra protestelor pașnice.

„În lipsa unor acțiuni decisive, UE riscă o erodare democratică în continuare”, se arată în concluzia raportului, elaborat de 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de state membre ale UE.

Rapoartele din ultimii șase ani ale ONG-ului au arătat „persistența alarmantă a încălcărilor statului de drept în întreaga Uniune Europeană”, a subliniat Viktor Kazai, expert senior în statul de drept la Liberties.

„Toate aspectele fundamentale ale statului de drept s-au confruntat cu probleme din ce în ce mai grave în ultimii ani”, a adăugat el, în vreme ce eforturile UE de a inversa declinul au fost „dezamăgitor de limitate”.

Țările care stârnesc îngrijorare, potrivit raportului Liberties

„Cea mai îngrijorătoare categorie de țări” sunt demolatoarele, adică guvernele care au luat măsuri pentru a submina statul de drept, a explicat Kazai,

Ungaria

S-a constatat o „regresie semnificativă” a statului de drept în 2024. Presiunea asupra grupurilor neguvernamentale și a presei s-a intensificat după lansarea biroului de protecție a suveranității, care are competențe largi de a investiga cetățenii activi în viața publică.

România

Recentele alegeri prezidențiale au dezvăluit modul în care TikTok a putut permite unui ultranaționalist puțin cunoscut să se apropie de victorie, în timp ce un proiect de lege pentru a asigura independența serviciului public de televiziune și radio zace în parlament din 2021.

Italia

Guvernul condus de Giorgia Meloni a elaborat propuneri pentru a acorda „competențe deschise” ministerului justiției în fața procurorilor, fapt de natură să mărească controlul politic asupra sistemului judiciar.

Colaboratorii italieni au semnalat, de asemenea, „niveluri fără precedent de interferență în mass-media de stat”, precum anularea „manifestului antifascist” al autorului Antonio Scurati, precum și dosarul disciplinar deschis împotriva gazdei talkshow-ului în care urma să fie susținut.

Bulgaria

S-au analizat investigațiile anticorupție deschise împotriva oponenților politici proeminenți ai guvernului, în timp ce diferendele de lungă durată – cum ar fi aruncarea deșeurilor în municipalitatea Sofia – au continuat.

Slovacia

Cercetătorii au detectat semnale de alarmă cu privire la numeroasele schimbări introduse de guvernul populistului naționalist Robert Fico, inclusiv desființarea biroului procurorului central și un proiect de lege „în stil rusesc” privind agenții străini, ce prevede ca ONG-urile să fie declarate „organizații sponsorizate de străini” dacă primesc donații de mai mult de 5.000 de euro din afara țării.

Croația

Integritatea sistemului de justiție poate fi considerată afectată, după promovarea în funcția de procuror general a lui Ivan Turudić, un judecător având legături strânse cu partidul de guvernământ Uniunea Democrată Croată (HSZ).

Parchetul European a denunțat „provocările sistemice ale Croației în menținerea statului de drept”, după ce biroul lui Turudić a părut să conteste dreptul EPPO de a investiga un caz suspect de fraudare a bugetului UE.

Democrațiile-model nu sunt imune la probleme legate de democrație

Franța

Cercetătorii au avertizat cu privire la apelul frecvent la articolul 49.3 pentru a aproba deciziile fără vot, precum și la creșterea restricțiilor privind libertatea de exprimare, de pildă cele introduse înainte de Jocurile Olimpice sau în scopul de a contracara ingerințele străine.

Germania

Cercetătorii au salutat reguli mai stricte menite să combată „ușile rotative”, în care oficialii importanți ocupă locuri de muncă în sectoarele reglementate recent.

Însă ei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la răspunsurile „excesive și disproporționate” la evenimentele pro-palestiniene, inclusiv cenzurarea vocilor pro-palestiniene sau interzicerea intrării în țară fostului ministru grec de finanțe, Yanis Varoufakis, care fusese invitat pentru a ține un discurs. În aprilie anul trecut, poliția a intervenit pentru a opri ceea ce ar fi fost o conferință palestiniană de trei zile la Berlin, pentru a nu oferi o platformă pentru exprimarea unor opinii antisemite.

Polonia

Încearcă să respingă atacul asupra instituțiilor independente, astfel că a fost descrisă ca o poveste de avertizare.

Guvernul de coaliție condus de Donald Tusk încearcă să restabilească independența judiciară și pluralismul mass-media, însă a intrat în conflict cu președintele, Andrzej Duda, aliniat cu partidul de guvernământ anterior.

Polonia „ilustrează faptul că abordarea independenței compromise a instituțiilor este un efort extrem de provocator și fragil”, a apreciat Liberties.