Ce mai rămâne din democrație în epoca tuturor conflictelor? Dar în România?

Am parafrazat, cu gândul și ceea ce vedem și la noi, titlul Raportului The Global State of Democracy: Democracy in the Age of Conflict va fi prezentat azi marelui public. Realizat de specialiștii Institutului IDEA din Stockholm, este rezultatul unui studiu comparativ (aflat acum la cea de-a opta ediție) între ceea ce este starea democrațiilor în lume și rezultatele sunt dramatice.

Simbol al democrației Foto: Shutterstock

Peste 57% dintre țările studiate au înregistrat în perioada 2026-2026 o scădere la cel puțin unul dintre indicatorii care măsoară starea democrației, adică, printre cele mai importante, independența judiciară, proces credibil de alegeri, libertatea presei și dreptul de exprimare precum și accesul la sistemul de justiție.  

Tema principală a Raportului este una de extremă actualitate pentru noi toți: studiul comprehensiv al relației complexe între efortul de a salvgarda instituțiile democratice în contextul din ce în ce mai tensionat de securitate pe plan mondial. 

Iată principalele tendințe prezentate drept „key findings” în Raport:

„Pacea democratică rămâne o caracteristică previzibilă a sistemului internațional: democrațiile nu intră în război unele cu altele. Întrucât numărul democrațiilor este în scădere, sfera de aplicare a păcii democratice interstatale s-a restrâns semnificativ. Mai mult, cercetările au demonstrat că o calitate scăzută a democrațiilor existente sporește, de asemenea, riscul unor conflicte viitoare).

Există un risc mai ridicat de conflict (atât interstatal, cât și intra-statal) în cazul țărilor situate între stadiul de democrație consolidată și cel de autocrație consolidată. Acest lucru se explică prin faptul că relația dintre democrație și pace nu este liniară — în sensul că o doză mai mare de democrație ar duce întotdeauna la mai multă pace — ci urmează o curbă în formă de U inversat: la niveluri scăzute de performanță democratică, o mai mare democratizare este asociată cu o incidență mai ridicată a războaielor). Deși democrațiile diminuează motivația pentru violență prin oferirea unor mecanisme de soluționare pașnică a divergențelor, ele limitează totodată capacitatea de a înăbuși prin represiune apariția conflictelor armate, sporind astfel probabilitatea izbucnirii violențelor).

După decenii de globalizare, creșterea semnificativă și recentă a conflictelor intra-statale internaționalizate (în care au intervenit guverne terțe) demonstrează că declinul democrației, indiferent unde are loc acesta, reprezintă un motiv de îngrijorare pentru toate guvernele. Conflictele au adesea consecințe majore asupra comerțului, migrației și sănătății, determinând multe guverne să considere oportună intervenția odată ce violențele au început. De exemplu, evenimentele recente au evidențiat vulnerabilitatea economiei globale în fața perturbărilor cauzate de conflicte în ceea ce privește accesul la resurse critice. În ultimul deceniu, țări despărțite de anumite conflicte prin oceane și continente întregi au considerat că este în interesul lor să intervină, iar această tendință va continua, cel mai probabil, și pe viitor”.

Dacă admitem aserțiunea că Statele Unite reprezintă farul democrației mondiale, atunci ceea ce se spune în acest Raport are darul să provoace panică.

Se spune acolo că principalii indicatori democratici din SUA sunt acum la cel mai scăzut nivel înregistrat de jumătate de secol încoace, cu efecte negative care se simt la nivelul întregii lumi.

„Iar pacientul zero al acestei epidemii mondiale este actualul Președinte al SAUA – declara pentru AFP Kevin Casas-Zamora, directorul IDEA. Cred că ce s-a petrecut în SUA în 2020 a avut un impact real la scară mondială, continuând să legitimeze acest tip de atacuri împotriva credibilității procesului electoral”.

Unde se află România în acestă operațiune inedită de încadrare a democrației? Interesant să vedeți răspunsul celor de la IDEA, mai ales că puteți astfel măsura și efectele ușor de evaluat ca efect pe plan politic ale studiilor lor speciale pe ceea ce se întâmplă în țara noastră, regăsite pe mesele multora dintre principalii decidenți din instituțiile europene. Iată și motivul pentru care nu rezum, ci vă invit pe dumneavoastră să accesați sursa primară, adică Romanian Democracy Tracker al IDEA. Dacă vreți o imagine și mai completă asupra a ceea ce produc despre România diferitele institute specializate, aveți la dispoziție analizele celor de la BertelsmanStiftung.

Chiar ar trebui ca cineva de la noi să ia în serios, foarte, foarte în serios asemenea rapoarte deoarece ele fixează mai bine decât orice o anume imagine de țară. Degeaba ne plângem post factum, că n-are nici un efect.