Exclusiv Succesul pe TikTok al lui Georgescu, explicat de un expert media: „A funcționat exploatarea analfabetismului funcțional”
0Succesul unor politicieni extremiști vine pe fondul neînțelegerii modului de funcționare a social media de către multe dintre guvernele democratice din întreaga lume, susține Dragos Stanca, antreprenor tech și investitor cu focus în digital media și web.
Mesajul „drill, baby, drill“ al lui Donald Trump către industria petrolieră americană are un corespondent în zona de tehnologie. Faptul că Mark Zuckerberg (CEO Meta), Tim Cook (CEO Apple), Sundar Pichai (CEO Google), Jeff Bezos (fondator Amazon) și Elon Musk (CEO Tesla) au stat alături de familia Trump în primul rând, la ceremonia de învestire, arată relația tot mai apropiată dintre Silicon Valley și noul președinte american.
De asemenea, platformele de socializare intră într-o nouă eră: se pregătește preluarea TikTok de către americani, Facebook a renunțat la verificarea faptelor și Elon Musk promovează în rețeaua sa, X, lideri de extremă dreapta din Europa.
Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, Dragoș Stanca, antreprenor tech și investitor cu focus în digital media și web și fondatorul UPGRADE 100, o platformă dedicată dezbaterilor privind impactul tehnologiei în business și societate, a vorbit despre ce ne așteaptă în această nouă lume digitală, despre cât de pregătite sunt autoritățile române pentru o nouă campanie în mediul online a lui Călin Georgescu sau a altui candidat, despre ce urmăresc marile platforme de socializare cu eliminarea oricăror filtre de verificare a datelor, despre motivele succesului lui Georgescu pe TikTok și cum poate fi acesta învins cu propriile arme.
Stanca este lnițiator al Ethical Media Alliance – o inițiativă non-profit care militează pentru redirectarea unor bugete din publicitatea automatizată spre proiecte și startupuri jurnalistice care pun în prim plan interesul public (nu comercial, politic, propagandistic sau… click-bait algoritmic).
„Weekend Adevărul“: Care sunt efectele modificărilor anunțate de Mark Zuckerberg pe platformele sale, Facebook, Instagram și Threads, pentru utilizatori? Dar pentru instituțiile de presă?
Dragoș Stanca: Efectul va fi acela scontat: libertate de dezinformare, nu de exprimare. Mai mult conținut – subliniez conținut, nu adevăr, nu jurnalism etc. – înseamnă venituri mai mari, mereu, pentru aceste platforme. Pandemia a dus la +60%, chiar +70% veniturile big tech, de exemplu. Conținutul e materia primă a acestor mașinării de monetizare via e-commerce a atenției noastre. Așadar, orice nevoie de moderare implică, pe de o parte, costuri mult mai mari și, pe de altă parte, impact în profit. Restul este zgomot ipocrit de fond, nimic altceva. Pentru utilizatori devine esențial să se instruiască și să înțeleagă cum funcționează media algoritmică și cum se deosebește ficțiunea de realitate, așa cum am învățat în trecut ce ciuperci sunt comestibile și care ne ucid – cu victime colaterale pe măsură. Pentru presă înseamnă nevoia urgentă de a găsi noi metode de operare, modelul vechi este game over.
Dependența de social media
În Uniunea Europeană va fi o situație diferită datorită legislației mai stricte?
Sunt sceptic că UE va rezista presiunilor SUA și China. Zuckerberg deja a zis că el crede că SUA sunt în război comercial cu UE, după Digital Services Act. Lucrurile sunt complicate și pentru că puterea social media e mai mare decât a multor guverne, inclusiv în SUA.
De ce?
Pentru că aceste operațiuni au devenit deținătoarele celui mai important activ de care au nevoie politica şi economia: atenția noastră. Am ajuns în faza în care un fost şi actual președinte al SUA se bate pe care dintre ei să devină salvatorul TikTok în ciuda deciziilor luate de toate structurile statale care au decis să suspende platforma. Prea târziu. Când o treime din electorat e deja dependentă mental şi o parte chiar şi financiar de o aplicație, nu mai e un joc atât de simplu. Social media are mecanisme extrem de similare de fidelizare a consumului ca orice alt business care folosește dependența (nicotinǎ – tutun, dopaminǎ –jocuri de noroc etc.). La problema asta se adaugă nevoi de socializare, comunicare, informare (și, deci, dezinformare), validare etc. care „se pupǎ“ cu nevoia politicienilor de a primi atenție, simpatie, voturi. Pe cine să crezi? Pe premierul Ciolacu care amenință big tech cu amenzi de 5% din cifra de afaceri dimineața sau pe tiktokerul uncheș Marcel care se întrece în challenge-uri şi meme-uri, mai pe seară? Așadar, iată cum, de la un număr de useri în sus, e ca şi cum ai interzice simultan fumatul, alcoolul şi divertismentul – good luck with that, dear (old) democracy (trad. – succes în această privință, dragă (veche) democrație).
Verificarea informației, un plus pentru social media
Ce înseamnă decizia lui Zuckerberg pentru democrația americană și pentru democrațiile din lume? Ce efect a avut programul acesta de verificare a faptelor?
Democrațiile nu mai pot funcționa în noul context pentru că democrația presupune un vot informat corect și încredere în stat. Ambele sunt fracturate acum. Statele care nu vor înțelege asta și nu se vor adapta urgent vor dispărea gradual sau vor deveni dependente și mai mult de statele care au înțeles asta și care acționează coerent pe acest front. E un singur exemplu aici, din păcate, pentru lumea occidentală: China.
Cum funcționează moderarea conținutului de către utilizatori pe alte platforme sociale?
Community notes nu e o idee rea. Funcționează cam ca Wikipedia, doar că în timp real. Nu este rău că există. Este rău că ne bazăm prea curând doar pe asta. Sunt optimist că, pe termen mediu, AI va rezolva problema. Cred că vor apărea curând butoane tip „Fact Check This“ cu care vom putea verifica tot ce apare în social media și online – curând la scara istoriei. O soluție era adăugarea community notes la fact checkers, nu renunțarea la fact checkers. De asemenea, vedem platforme precum Reddit care reușesc să mențină conținutul cât de cât în regulă, prin metode asemănătoare (comunități). Soluții se vor găsi, dar nu pe termen scurt. Pe termen scurt, suntem pe cont propriu.
Cât de mult a fost o mișcare politică, cât de mult a contat factorul economic?
Nu există nicio diferență între cele două. Corporațiile au nevoie (încă) de guverne cooperante. Nu vor mai avea nevoie în viitor, odată cu apariția noilor forme de organizare descentralizate bazate pe blockchains, dar acum (încă) au. Vă recomand în acest sens studiul conceptului „The Network State“.
Este cumva îndreptățit Zuckerberg să ceară egalitate pentru toată social media, adică de ce el să facă verificarea faptelor și TikTok sau X nu?
Da.
„Cultura digitală trebuie să devină o prioritate națională“
Faptul că în România campania lui Călin Georgescu s-a derulat pe TikTok înseamnă că practic tipul de conținut promovat pentru sprijinirea acestuia a fost sau ar fi fost tratat mai dur pe Facebook sau ar fi fost de-a dreptul interzis?
Nu. Același conținut a fost pe Instragram și Facebook, parțial și pe YouTube. TikTok este însă un inamic comod, având în vedere ADN-ul chinezesc al algoritmului. Iar algoritmul TikTok e mai eficient, asta e corect, deci e „cel mai vinovat“ de ce s-a întâmplat în digital. Nu este însă singurul vinovat, dar e un inamic comod nu doar pentru guvern, ci și pentru competitorii săi americani din spațiul digital.
S-au făcut multe supoziții cu privire la sumele exorbitante care au fost investite pe TikTok pentru campania lui Georgescu și la efectele decisive ale acestei campanii. Acum, când subiectul s-a mai răcit, cât de eficientă credeți că a fost campania și cât s-a investit?
A fost extrem de eficientă, dar nu știu cât s-a investit. Suspectez că în niciun caz zeci de milioane. Aș paria că sub 10 și nu aș fi mirat să aflu că și sub cinci sau mai puțin, dar nu am datele necesare. Se pot cheltui ușor mulți bani în orice campanie de media, online sau nu. Diferența o face eficiența acestor investiții, nu volumul de bani.
Explicați-ne, vă rog, de ce credeți că a funcționat campania lui Georgescu așa de bine pe TikTok? Credeți că va mai funcționa o dată?
A funcționat și funcționează încă exploatarea unor frustrări reale și legitime. Oamenii care îl susțin pe CG sunt oameni de bună-credință care cred că fac un lucru bun pentru ei, pentru țară, pentru viitorul copiilor lor. Cel mai bine pe TikTok a funcționat deci exploatarea algoritmică a lipsei de educație, a carențelor legate de gândirea critică. Pe scurt, a funcționat exploatarea analfabetismului funcțional care a ajuns la cote alarmante. Restul sunt detalii tehnice plictisitoare și relativ neimportante. Da, va mai funcționa o dată. Indiferent pe cine va susține acest candidat, persoana respectivă va avea un scor care o va propulsa cel puțin în turul doi dacă nu apar elemente noi, spectaculoase, în timpul scurt rămas până la alegeri.
Problema nu e doar la TikTok
Comisia Europeană și autoritățile române au pornit anchete în privința TikTok. Credeți că a greșit TikTok în cazul Georgescu?
Problema nu e doar la TikTok, ci la modelul de business distructiv pentru societatea democratică a tuturor platformelor social media. TikTok e doar cea mai eficientă și mai răspândită „ciupercă otrăvitoare“ din pădure, nu singura. Da, evident, platforma e mult prea permisivă cu boții, mult prea ușor de păcălit algoritmic să livreze viralitate, mult prea flexibilă în momentul deschiderii unui cont, mult prea liberă să facă de toate, inclusiv banking, de exemplu. Profită de faptul că oamenii din poziții-cheie habar nu au ce e în spate și nici nu înțeleg ce li se întâmplă, după cum s-a văzut și din rapoartele serviciilor secrete din CSAT. Toţi oamenii din industria serioasă de digital au zâmbit citindu-le. Singura problemă e că nu e amuzant deloc. E grav. Cultura digitală trebuie să devină, urgent, o prioritate națională. Nu doar la nivelul omului de rând, ci, se pare, chiar și la nivelul structurilor de securitate ale Statului Român.
Credeți că la viitoarele alegeri, autoritățile române vor fi pregătite pentru a bloca o eventuală campanie ilegală pe TikTok?
Nu. Singura soluție teoretică în această fază este suspendarea totală a social media pentru o perioadă X. Dar nu e o soluție practică pentru că electoratul va reacționa vehement și rezultatul final poate fi mai grav. Soluția e prezentarea politicienilor români în fața electoratului cu seriozitate, competență, sinceritate, responsabilitate și punerea interesului național mai presus de cel personal. După cum a început anul, sunt sceptic că vom vedea o surpriză plăcută aici, dar sper să mă înșel.
„Social media nu e o platformă destinată informării corecte“
Ce pot face utilizatorii pentru a nu fi vulnerabili la toate problemele care vin odată cu această eliminare a verificării faptelor?
Să înțeleagă ce e și cum funcționează social media, care e un instrument de conversie pentru produse e-commerce, nu o platformă destinată informării corecte. Informarea corectă nu presupune expunerea și re-expunerea aceluiași mesaj până cumperi. E ok când asta se întâmplă cu o pereche de ciorapi sau cu un telefon. Nu e ok când ciorapii sunt ideologie și telefonul e un candidat. Educația digital media, nu doar media, devine crucială. Revin la paralela cu ciupercile: e la fel de importantă precum deosebirea celor otrăvitoare de cele bune pentru tocăniță. Informația asta poate face diferența dintre moarte și un prânz bun. La fel și în spațiul public, doar că moartea e ceva mai lentă și pe alocuri mai dureroasă.
Poți să contracarezi pe TikTok un candidat cu un model de comunicare precum cel al lui Georgescu – care face apel la misticism, la nostalgiile după „epoca de aur“, la un naționalism extrem, la populism, la emoție? Poți contracara acest tip de campanie, de fapt, pe orice rețea socială?
Dacă v-aș putea răspunde corect la această întrebare în câteva cuvinte ar trebui să primesc Premiul Nobel pentru Comunicare în următoarele șase luni. În principiu, cu strategia corectă și cu o clasă politică responsabilă, cu autorități publice aflate de partea cetățeanului, cu competență și profesionalism, se poate, desigur. Nu însă peste noapte.
Credeți că pot să scape rețelele sociale, în numele libertății de exprimare, de obligația de a modera conținutul cu următorul argument: „noi am creat locul de joacă, nu suntem răspunzători de ceea ce se întâmplă acolo“?
Momentan, da. Dar strănepoții noștri vor râde, sper, citind în manualele de istorie cât de prosti eram „pe vremea aia“. Cum ar fi dacă o televiziune quality ar spune că a avut o știre falsă în jurnal și o reclamă înșelătoare în pauza publicitară, dar că nu știe cine a difuzat-o? Dar dacă ar continua asta șase luni și ar repeta aceeași scuză, iar noi (ca societate, guvern etc.) am zice „Ok, bine“? Sună absurd pentru că este. Dar, cumva, corporațiile big tech ne-au convins că e un argument valid.
Se încarcă comentariile...
