Decalog împotriva extremismului - 10 lucruri pe care fiecare dintre noi le poate face, în mod concret

Foto: ChatGPT

Dacă simți/înțelegi că locul României, ca stat, NU poate fi în afara marii familii a Uniunii Europene.

Dacă simți/înțelegi că numai într-un regim democratic-liberal drepturile și libertățile fundamentale ale omului pot fi respectate și apărate.

Dacă simți/înțelegi că scopul și finalitatea organizațiilor și partidelor extremiste sunt distrugerea democrației, în vederea preluării puterii și instaurării unui regim totalitar.

Dacă ai simțit/înțeles că, în rândul susținătorilor acestor organizații și partide extremiste, întâlnim manifestări de o devianță comportamentală șocantă și că vorbele lor jignitoare, agresive și amenințătoare sunt apte să se transforme în fapte atunci când împrejurările le-o vor permite.

Dacă simți/înțelegi că libertatea de exprimare nu este un drept absolut, că există o responsabilitate juridică și morală pentru ceea ce exprimăm public și că instigarea la ură și violență NU este protejată de libertatea de exprimare.

Dacă simți/înțelegi că Federația Rusă, prin regimul său actual, reprezintă o amenințare majoră la adresa păcii mondiale și, particularizând, un pericol concret pentru securitatea teritorială a României și a Republicii Moldova.

Dacă simți/înțelegi că este realmente posibil ca forțe extremiste să ajungă la putere în România (bunăoară, A.U.R.) și că, prin aceasta, modul tău de viață decent, pe care ți l-ai construit prin muncă, educație și pregătire profesională, dar și viitorul copiilor tăi, pot fi puse în fața unui pericol existențial.

Dacă simți/înțelegi toate acestea (sau măcar o parte dintre ele) și cauți răspunsuri la întrebarea „Ce aș putea face, în concret?”, îmi permit să ofer 10 răspunsuri, 10 moduri concrete de acțiune.

Sunt punctele mele de vedere, pe care le exprim după aproape 20 de ani neîntrerupți de avocatură pledantă, după inițiative civice cu impact major în societate și după ce am făcut și continui să fac obiectul unor campanii de denigrare și amenințare din partea unor asemenea extremiști.

Iată cele 10 lucruri pe care cred că fiecare dintre noi le poate face, în mod concret.

1. NU  TE SUPUNE ÎNAINTE

Este unul dintre îndemnurile esențiale formulate de Timothy Snyder în lucrarea Despre tiranie: Douăzeci de lecții ale secolului XX.

Într-adevăr, o mare parte din puterea extremismului îi este oferită de bunăvoie, înainte chiar ca acesta să ajungă să o exercite efectiv: prin inacțiunea, tăcerea, indiferența ori ignoranța omului de rând.

Extremismul câștigă teren atunci când oamenii încep să considere inevitabil ceea ce nu este inevitabil, să accepte drept normal ceea ce până ieri li se părea inacceptabil și, mai ales, să tacă atunci când încă pot vorbi și să nu acționeze atunci când încă pot acționa.

2.  LEGEA NU SE APĂRĂ SINGURĂ

Acesta este crezul meu juridic și de activism civic, construit în jurul adagiului Law does not defend itself — legea nu se apără ea pe ea însăși.

În esență, aceasta înseamnă un lucru foarte simplu: cineva trebuie să iasă din pasivitate și să acționeze concret. O lege poate exista, poate fi clară și poate proteja valori fundamentale, dar, atunci când este încălcată, ea nu se pune singură în mișcare. Cineva trebuie să sesizeze autoritatea competentă, să formuleze o plângere ori să învestească o instanță judecătorească și să ceară aplicarea ei.

3. APĂRĂ INSTITUȚIILE

Cum scria și explica același Timothy Snyder, instituțiile sunt cele care ne ajută să păstrăm decența. Dar și ele au nevoie de ajutorul nostru. Nu vorbi despre „instituțiile noastre” decât dacă le faci cu adevărat ale tale, acționând pentru apărarea lor. Instituțiile nu se protejează singure. Așadar, alege o instituție la care ții și treci de partea ei.

Un exemplu foarte recent: patru personaje asociate anturajului lui Călin Georgescu, antisemitismului, negării Holocaustului, legionarismului, pro-antonescianismului și anti-democratismului au anunțat și mediatizat organizarea, la data de 12 septembrie 2026, a unei conferințe, intitulată „România, trecut, prezent și viitor”, într-o instituție publică de cultură din Iași.

În urma unor demersuri concrete (sesizări și cereri) formulate de organizația neguvernamentală „Lupii Tricolori”, a unui articol publicat de 7Iași și a demersului asociației pe care o prezidez, această conferință NU s-a mai desfășurat în respectiva instituție publică și nici într-o altă instituție publică. Astfel, prin acțiune civică concretă, instituția publică a fost apărată de riscul de a deveni o platformă de diseminare a ideologiei extremiste toxice promovate de aceste personaje.

4. APLICĂ ETICA PROFESIONALĂ

Dacă fiecare dintre noi, în cadrul activității licite pe care o desfășoară, în propriul său „pătrat” profesional, și-ar face pur și simplu treaba cât mai bine, animat de o etică elementară (ceea ce faci să fie spre binele tău, dar și al celorlalți, vizibili sau invizibili, asupra cărora munca ta produce efecte), am trăi într-o lume infinit mai empatică, mai coezivă, mai pașnică și, în cele din urmă, mai plină de sens.

5. CONSTRUIEȘTE LEGĂTURI CU OAMENI CARE ÎȚI ÎMPĂRTĂȘESC VALORILE

Caută și apropie-te de oameni, din țară, dar și din afara ei, cu care împărtășești valori și principii de viață solide: democratice, europene, întemeiate pe respectul pentru libertate, demnitate umană și statul de drept.

Nu rămâne izolat. Creează conexiuni. Schimbă idei, experiențe și informații, construiește relații de încredere și transformă-le, atunci când este posibil, în proiecte, inițiative și acțiuni concrete, utile atât fiecăruia dintre cei implicați, cât și societății în ansamblul ei.

O comunitate democratică puternică nu se naște numai din valori comune. Se naște atunci când oamenii care împărtășesc aceste valori se găsesc unii pe alții, se cunosc și încep să acționeze împreună.

6. APLEACĂ-TE SPRE CEI CARE ÎNCĂ POT FI CONVINȘI

În vremuri de incertitudine socială, de ascensiune a extremismului și, mai ales, în preajma unor alegeri politice decisive, apropie-te de cei indeciși, de cei poate mai nepăsători față de ceea ce se întâmplă în jurul lor sau de cei cărora, pur și simplu, nu li s-a oferit încă prilejul de a înțelege și de a acționa.

Explică-le consecințele pasivității și ale indeciziei în vremuri de cumpănă. Apelul la istorie este esențial. Istoria ne arată unde pot conduce regimurile extremiste, totalitare, dictatoriale ori teocratice: la distrugerea libertății și a păcii sociale, la negarea demnității umane, la persecuție și, în formele lor ultime, la crimă în masă și genocid.

De ce să ne concentrăm tocmai asupra celor indeciși, neimplicați sau insuficient informați? Pentru că ei încă pot asculta, înțelege și alege.

Așa cum observa politologul de renume internațional Vladimir Tismăneanu: Cu un fanatic nu poți dialoga. El îți respinge a priori orice argument.

De aceea, nu-ți risipi întreaga energie încercând să convingi fanaticul. Vorbește cu omul care încă este dispus să asculte. În momentele de cumpănă, tocmai alegerea acestuia poate face diferența.

7. NU IGNORA SEMNELE EXTREMISMULUI

Când vezi simboluri, mesaje sau manifestări de ură și extremism, nu trece nepăsător mai departe și, mai ales, nu te obișnui cu ele. Semnalează-le, reclamă-le autorităților sau instituțiilor competente, contribuind astel la înlăturarea lor. Într-adevăr, ceea ce tolerăm astăzi riscă să devină normalitatea de mâine.

8. CONTRIBUIE LA CAUZE POZITIVE

Implică-te activ în organizații, politice sau nepolitice, care exprimă propria ta viziune asupra vieții și valorile în care crezi, întemeiate pe respectul pentru libertate, demnitate umană și statul de drept. Alege măcar o organizație ale cărei obiective le consideri importante și sprijin-o, inclusiv prin donații periodice (contribuțiile mici, puse împreună, pot susține proiecte mari).

O asemenea implicare nu înseamnă doar susținerea unei cauze. Te va ajuta inclusiv să cunoști și să stabilești legături cu oameni care împărtășesc aceleași valori și principii ca tine, să construiești relații de încredere și, în timp, să transformi aceste conexiuni în inițiative și acțiuni comune cu impact real în societate.

9. INFORMEAZĂ-TE. VERIFICĂ. NU RĂSPÂNDI MINCIUNA.

Extremismul se hrănește din dezinformare, manipulare, conspiraționism și repetarea obsesivă a unor falsuri până când acestea ajung să fie percepute drept adevăruri.

Nu distribui o informație doar pentru că îți confirmă propriile convingeri. Verifică sursa, autorul, data și contextul. Compară informația cu surse credibile și, atunci când descoperi un fals, demontează-l prin fapte și argumente, fără să-i amplifici inutil mesajul.

Într-o societate democratică, adevărul factual este o formă de apărare. Fiecare dintre noi poate contribui la ea printr-un gest elementar: să nu devină, nici măcar din neatenție, un multiplicator al minciunii.

10. VOTEAZĂ. ȘI CONVINGE-I ȘI PE ALȚII SĂ VOTEZE.

Poți scrie, protesta, sesiza autorități, apăra instituții și construi organizații, dar există un moment în care puterea politică se decide prin vot. Atunci, pasivitatea are consecințe concrete.

Informează-te asupra candidaților și partidelor, asupra trecutului lor, a oamenilor de care sunt înconjurați și a valorilor pe care le promovează. Mergi la vot. Încurajează-i să voteze și pe cei din jurul tău care cred în democrație, libertate, apartenența europeană a României și statul de drept.

Nu le spune neapărat cu cine să voteze. Explică-le de ce este esențial să voteze.

Extremismul nu are nevoie întotdeauna de o majoritate care să-l susțină. Uneori îi este suficientă absența de la urne a celor care i se opun.