Interviu Cum a ajuns o campanie online un fenomen social și ce poate schimba implicarea civică a tinerilor. "Aleg să le ofere încrederea celor care vorbesc pe înțelesul lor"
0De la o petiție scrisă la 14 ani până la participarea la Summitul G20 din Africa de Sud, Constantin-Alexandru Manda a demonstrat că implicarea în societate nu are vârstă. Tânărul avocat vorbește despre energia civică a generației sale, despre democrație, responsabilitate și despre cum o idee poate deveni mișcare națională.
Implicat în viața civică încă de când avea 14 ani, Constantin-Alexandru Manda (26 de ani) este de profesie avocat și expert în politici publice, lucrând în prezent în domeniul consultanței. Alexandru Manda își dedică activitatea civică și publică la congruența dintre energie, afaceri europene și promovarea democrației. Absolvent al Facultății de Drept a Universității in București și al unei Diplome în Securitate internațională la Academia Europeană de Diplomație, Alexandru a experimentat atât viața de activist civic, ca reprezentant al elevilor și studenților și militant pentru educație de calitate, cât și pe cea din mediul public, unde a deținut funcția de consilier al ministrului Energiei, ministrului Cercetării și Digitalizării, cât și consilier în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului. În perioada în care a lucrat în mediul guvernamental, a participat la eforturile de adoptare a Legii energiei eoliene offshore, în baza căreia România va devein prima țară de la Marea Neagră care va produce energie prin exploatarea resurselor de vânt din largul mării.
Anul acesta, Alexandru Manda a fost delegatul Uniunii Europene la Summitul de Tineret G20 din Africa de Sud și bursier al programului de tineri lideri din cadrul prestigiosului Forum GLOBSEC. În perioada 2022-2023, Alexandru a reprezentant tinerii români pe lângă Consiliul Europei, iar în anul 2021 a fost premiat cu titlul de Tânărul European al Anului și inclus în Forbes 30 sub 30.
Ți-ai început implicarea civică de la 14 ani. Ce te-a motivat atunci și cum s-a transformat acest impuls într-o misiune constantă?
Alexandru Manda: La acel moment, în 2013, eram un băiat din Constanța care nu mai suporta să vadă zi de zi nedreptatea din mediul educațional: profesori care agresau fizic colegi de clasă; fondul școlii strâns de la părinții noștri că să suplinim finanțarea insuficientă asigurată de autorități; drepturi ale elevilor, precum transport în comun redus sau burse școlare, ignorate de către primar.
Și, de atunci: călătoria continuă! Crezul meu, născut din impulsul unui copil de clasa a VII-a de a fi vocea colegilor săi – neascultați de directori de școală, primari sau miniștri, este că generația noastră are șansa, puterea și capacitatea să ducă România la nivelul următor.
Cum a apărut Centrul Agora pentru Democrație și ce rol ți-ai propus să aibă în spațiul civic din România?
Alexandru Manda: Cum îi spune și numele, „Agora” își dorește să fie o platformă de dialog. Un spațiu în care ideile iau naștere, se dezbat și apoi sunt puse în practică. Ne dorim să promovăm construirea României de mâine prin politici publice bazate pe date, implicarea cetățenilor și responsabilizarea autorităților
Ce crezi că îi lipsește astăzi societății românești pentru ca implicarea civică a tinerilor să devină o normalitate, nu o excepție?
Alexandru Manda: Pentru ca implicarea în viața cetății să devină o normalitate, aceasta trebuie promovată încă de la cele mai fragede vârste, acasă, în familie. Mai apoi, este rolul școlii să educe viitorii adulți să fie cetățeni activi, cărora le pasă de ce se întâmplă în țara lor și vor să pună umărul la construirea unei Românii mai bune. Implicarea civică nu va fi o normalitate în România cât timp vom continua, acasă și la școală, cu dictonul „capul plecat, sabia nu-l taie”.
Proiectul „Tinerii Votează” a ajuns la peste un milion de tineri pe Instagram. Ce ai învățat din acea experiență despre modul în care generația tânără se raportează la democrație și la puterea votului?
Alexandru Manda: Am demarat Tinerii Votează plecând de la o problemă clară: în 2020, la alegerile parlamentare, doar ¼ tineri au mers la vot. Restul, au stat acasă. Iar ipoteza noastră a fost că nevoile și provocările generației de tineri votanți (18-35 de ani) nu vor fi niciodată adresate de către politicieni dacă aceștia nu merg la vot. În total, în România sunt peste 4,5 milioane de tineri cu drept de vot. Suficient de mulți încât să răstoarne masa și să decidă câștigătorii alegerilor.
În sezonul electoral 2024-2025, tinerii au mers la vot într-o proporție mult mai mare: 45% la europarlamentarele din mai și parlamentarele din decembrie; 51% la turul I al prezidențialelor din noiembrie; 62% la turul II al prezidențialelor din mai 2025. Tinerii au dovedit la ultimele alegeri că înțeleg puterea și importanța votului într-o democrație. Și, deși mulți oameni i-au criticat pentru opțiunile politice avute (spre exemplu, votul covârșitor – peste 30% dintre tineri – în favoarea lui Călin Georgescu), aș zice că tocmai clasa politică trebuie blamată pentru acest rezultat.
Tinerii aleg să le ofere încrederea celor care vorbesc pe înțelesul lor, le adresează nevoile și provocările și, în esență, dau senzația că le pasă. Așa că este o lecție de care toți politicienii trebuie să țină cont atunci când se pregătesc pentru 2028.
Ați reușit să transformați o campanie digitală într-un fenomen social. Ce instrumente au funcționat cel mai bine pentru a-i mobiliza pe tineri?
Alexandru Manda: În proiectul Tinerii Votează am îmbinat, în mod egal, instrumentele digitale cu cele stradale. Am distribuit, în special pe platforma Instagram, atât conținut educativ, care vorbea despre organizarea și funcționarea statului – suplinind lipsa educației civice din școală, conținut care promova mersul la vot, unde un rol decisiv l-au avut influencerii cu care am colaborat. Totuși, în egala măsură, am încercat să fim prezenți pe stradă, ori la festivaluri sau în Vama Veche: acele locuri unde tinerii își petrec timpul. Iar aici voluntarii noștri, înarmați cu stickere care purtau mesajul Nu dăm seen la vot, au stat de vorba cu tinerii.
Tinerii Votează a ajuns la următoarele rezultate: peste 1.000.000 de tineri la care campania Tinerii Votează a ajuns în social-media; organizarea a trei dezbateri structurate între tineri și liderii partidelor, cu peste 1000 de tineri prezenți; o comunitate de 250 de tineri ambasadori ai mersului la vot, în întreaga țară și în Diaspora; peste 20 de evenimente organizate în țară și în Diaspora (Londra și Paris), alături de partenerii noștri, cu peste 2000 de tineri prezenți; lansarea studiului Tinerii din România în anul 2024, alături de IRES, care a prezentat public nevoile, provocările și viziunea tinerilor din România.
Cum s-a născut ideea proiectului Building Bridges și ce te-a inspirat să mergi în direcția diplomației publice?
Alexandru Manda: Mereu am considerat societatea civilă are capacitatea de a juca un rol puternic de diplomatie informală, complementară eforturilor statului. Fie că vorbim de furnizarea de expertiză, ori acțiuni de diplomație publică, societatea civilă poate ajuta în atingerea obiectivelor de politică externă ale unei țări. De aici și Building Bridges, care nu este un proiect întâmplător.
Anul acesta, România și Statele Unite aniversează 28 de ani de la inițierea parteneriatului strategic. Acum, mai mult decât oricând, pe fondul situației geopolitice și a evoluției războiului din Ucraina, importanța cooperării transatlantice dintre România și SUA își spune cuvântul. Statele Unite au fost și rămân principala garanție de securitate a României, atât prin prisma parteneriatului strategic bilateral, cât și în cadrul mecanismelor de cooperare din NATO.
Ce își propune concret acest proiect? Cui se adresează și ce impact îți dorești să aibă în relația România–SUA?
Alexandru Manda: Într-un moment în care Marea Neagră și flancul estic al NATO sunt în topul priorităților la Washington, ne dorim să promovăm cauza României și să arătăm interesul strategic reciproc al unei cooperări cât mai extinse. Indiferent de ce își doresc unii influenceri sau oameni politici, parteneriatul româno-american trebuie să fie unul puternic și durabil. Prin intermediul Building Bridges urmărim să aducem la aceeași masă reprezentanți ai mediului politic, economic, academic și civic din cele două țări, pentru o discuție onestă și bazată pe propuneri ferme și concrete despre cum România și Statele Unite pot avea o cooperare cât mai extinsă, în beneficul ambelor națiuni.
Ce tip de activități sau parteneriate include inițiativa?
Alexandru Manda: Am început deja prin ceea ce îmi place să numesc un apel la istorie, un dialog între generația din care eu fac parte și generația care a pus bazele României de astăzi: parte a familiei europene și transatlantice. În iunie, într-o primă ediție a AGORA Talks, l-am avut alături de noi pe dl. Președinte Emil Constantinescu, cel care a condus statul român atunci când s-au pus bazele aderării la NATO, integrării în Uniunea Europeană și a fost încheiat parteneriatul strategic România-SUA.
În continuare, sub cupola Building Bridges, Centrul Agora pentru Democrație va încuraja dialogul și schimbul de bune practici, prin mese rotunde, seminare și evenimente culturale, organizate în România în Statele Unite, cu sprijinul unor parteneri locali.
Ce înseamnă pentru tine „diplomație publică” și cum crezi că poate fi exercitată de societatea civilă, nu doar de instituții?
Alexandru Manda: Diplomația publică înseamnă să scoți politica externă din birouri și s-o duci printre oameni. Să construiești încredere și influență prin idei, date și povești credibile. Societatea civilă poate deschide uși pe care instituțiile le evită: universități, business, cultură, diasporă, social media. Traducem expertiza în agendă publică, creăm coaliții, punem presiune cu bun simț și promovăm cauza României. Nu înlocuim statul, ci îl sprijinim.
Cum este percepută România în Statele Unite din perspectiva tinerilor și ce putem face pentru a schimba sau consolida această imagine?
Alexandru Manda: România a dovedit Statelor Unite de-a lungul timpului că este un partener de nădejde în momente dificile. Iar cei 30 de militari români care au făcut jertfa supremă în teatrele de operații din Irak și Afganistan au pecetluit cooperarea româno-americană. De aceea, clasa politică de la București trebuie să afirme clar și răspicat la Washington că decizia de anulare a intrării României în Visa Waiver a fost una incorectă.
Parteneriatul România-SUA nu trebuie privit sub optica unei cooperări care profită exclusiv României. Din contră, dată fiind poziția strategică a României la Marea Neagră, Statele Unite au interesul unei cooperări cât mai extinse, atât din perspectiva dimensiunii de apărare și securitate, cât și în domeniul energiei. În dialogul politic cu Statele Unite, decidenții români trebuie să sublinieze cât mai clar următorul mesaj: Rusia nu are de gând să se oprească în Ucraina, iar interesul unei prezențe militare extinse a SUA pe flancul estic al NATO și contracararea politicii agresive a Rusiei este unul reciproc. Profită și statelor din formatul București – 9 (din Estonia și până în Bulgaria), cât și Statelor Unite.
În relația cu Statele Unite, poziția geografică a României este un avantaj pe care trebuie să îl exploatăm. România trebuie să sublinieze importanța și rolul pe care îl putem avea, după încetarea focului în Ucraina, în asigurarea unei păci durabile și în sprijinirea reconstrucției. Este, pentru noi, un interes de securitate să ținem Rusia cât mai departe de o viitoare nouă agresiune, cât și o oportunitate de dezvoltare economică ca firmele românești să participe la procesul de reconstrucție al Ucrainei.
Ce loc are generația ta în reconfigurarea modului în care România comunică valorile și potențialul său în lume?
Alexandru Manda: Fac parte din generația Z, o generație care are inegalabil mai multe oportunități decât orice generație dinaintea noastră. Fie că vorbim de vacanțe sau studii în străinătate, ori mobilități de tip Erasmus +, generația mea are mai mult mai mult acces la acestea. Am să vă dau un exemplu personal: în august anul acesta am fost în Johannesburg ca delegat de tineret al Uniunii Europene la G20. Eram cam 120 de tineri din peste 25 de țări. La petrecerea de final, cu toții am purtat haine tradiționale și am pus muzica țării din care venim. Un restaurant întreg, cu tineri din Japonia și China până în SUA, Argentina sau Australia, știa pe de rost versurile de la Dragostea din tei.
Diplomația generației Z, prin participarea tinerilor români, nu puțini la număr, la conferințe internaționale de profil, ori în consilii consultative și reuniuni internaționale de tineret, este o realitate. Și contribuie la idealul unei Românii mai prezente și mai puternice pe scena internațională.
Cum vezi viitorul implicării civice în România, mai ales într-o perioadă în care mulți tineri par dezamăgiți de clasa politică?
Alexandru Manda: Viitorul nu e despre furie de moment, ci despre infrastructură civică: educație democratică, instrumente digitale de implicare a cetățenilor, organizații locale puternici și advocacy care reușește să treacă testul timpului. Viitorul implicării civice are nevoie de participare cu sens, nu tokenism: să avem tineri la masă doar ca să bifăm un indicator de proiect pentru o finanțare europeană. Tinerii sunt dezamăgiți de zgomot și ignorarea nevoilor lor. Însă, reacționează pozitiv când văd claritate, consecvență și rezultate. Când văd că cei care au pixul în mână îi ascultă și le iau propunerile în serios. O Românie mai bună și mai puternică nu poate exista decât dacă îi încurajăm pe tineri să nu plece capul, ci să își facă vocea auzită.
Ce te motivează să mergi mai departe, după mai bine de un deceniu de implicare?
Alexandru Manda: Crezul meu, faptul că generația noastră are șansa, puterea și capacitatea să ducă România la nivelul următor, este un maraton, nicidecum un sprint.
Mă bucură rezultatele punctuale, fie că vorbim de obținerea unor burse pentru niște elevi care altfel ar fi abandonat școala; o lege adoptată, care deschide ușile pentru ca România să fie prima țară de la Marea Neagră cu energie eoliana offshore; ori organizarea unei dezbteri despre mersul la vot, fie că este cu 50, 100 sau 500 de tineri. Dar, și mai mult, mă încăpățânează eșecurile. Pentru că această cauză merită efortul zilnic, nu doar aplauzele de final.
Ce mesaj ai transmite tinerilor care cred că „un singur om nu poate schimba nimic”?
Alexandru Manda: Un singur om nu schimbă totul, dar poate fi scânteia care pornește totul. Eu și colegii mei de atunci am început la 14 ani cu o petiție și o voce. Puțin? A fost începutul care a pus roțile în mișcare.
Schimbarea funcționează ca dobânda compusă: pași mici, repetați, care cresc exponențial. Fii vocea colegilor tăi când vezi o nedreptate la școală. Fă o petiție la primărie dacă parcul din cartierul tău este insalabru. Convinge un prieten să voteze. Implică-te în partidul politic cu care rezonezi cel mai mult. Dă două ore pe lună pentru comunitatea ta.
Azi e un gest, mâine e o echipă, poimâine e o inițiativă națională. Nu aștepta „pe cineva”. Fii scânteia care aprinde motorul, chiar astăzi. România se schimbă când oamenii obișnuiți aleg să nu mai fie spectatori.
Se încarcă comentariile...
