UE propune măsuri pentru a proteja mass-media și alegerile de „atacurile hibride” rusești

Uniunea Europeană urmează să prezinte miercuri un pachet de măsuri menit să apere procesele democratice de ingerințe străine și să sprijine presa liberă, în contextul intensificării așa-numitei „bătălii a influenței” purtate de Rusia împotriva Europei.

Comisia Europeană, preocupată de ingerințele Rusiei în alegerile din statele membre/FOTO:Arhiva

Potrivit unui document preliminar consultat de AFP, executivul european acuză Moscova că încearcă „să submineze încrederea în sistemele democratice”, folosind dezinformarea și falsificarea faptelor istorice.

Un exemplu invocat de Comisie este alegerile prezidențiale din România din noiembrie 2024, anulate în urma acuzațiilor de ingerință rusă și a promovării masive pe rețelele sociale a candidatului de extremă dreapta, care obținuse un rezultat surprinzător.

„Pe lângă războiul său brutal de agresiune împotriva Ucrainei, Rusia intensifică și atacurile hibride, ducând o bătălie a influenței împotriva Europei”, se arată în proiectul de document.

Scutul european al democrației

Pachetul de măsuri, denumit „Scutul european al democrației”, include creșterea finanțării pentru mass-media — fără a menționa deocamdată sumele exacte — și o monitorizare mai strictă a fuziunilor dintre grupurile media, pentru a proteja pluralismul.

Comisia speră că aceste inițiative vor contribui la combaterea așa-numitelor „deşerturi informaţionale” – zone rurale unde presa locală a dispărut din lipsă de resurse.

De asemenea, Bruxellesul plănuiește crearea unui Centru pentru Reziliență Democratică, menit să coordoneze la nivel european combaterea dezinformării și a altor forme de ingerință externă. Centrul ar urma să reunească expertiză din statele membre și din țările candidate la aderare, precum și din state partenere.

Amenințări digitale și reglementări insuficiente

Pe lângă campaniile de dezinformare, Comisia identifică drept principale amenințări atacurile cibernetice și dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale.

„Procesele electorale trebuie considerate infrastructură critică – la fel ca rețelele de cabluri submarine”, a declarat eurodeputata franceză Nathalie Loiseau pentru AFP. Ea a salutat direcția propunerilor, dar a criticat Comisia pentru aplicarea insuficientă a regulilor existente, dând exemplul investigației îndelungate privind platforma X (fosta Twitter), acuzată de încălcarea normelor europene privind conținutul digital.

Investigația asupra X a început în decembrie 2023, iar în iulie 2024 UE a avertizat platforma că nu respectă reglementările blocului. Comisia a precizat luni că are nevoie de „dovezi solide înainte de a lua decizii finale”.

Presiuni pentru o abordare mai fermă

Organizația Reporteri Fără Frontiere a cerut UE să adopte o abordare mai ambițioasă, solicitând platformelor online să sporească vizibilitatea surselor de informare credibile, în loc să favorizeze conținutul manipulator.

Deși inițiativa „diagnostichează corect problemele”, ea „nu oferă soluții la înălțimea provocărilor”, a transmis organizația.

Comisia intenționează, de asemenea, să combată creșterea atacurilor împotriva jurnaliștilor și politicienilor. Potrivit datelor europene, aproape două treimi dintre partidele politice s-au confruntat cu amenințări, violențe sau hărțuire – online sau fizic – în timpul alegerilor europene din 2024. Cele mai vizate au fost femeile și reprezentanții minorităților.

Campanii de dezinformare din Rusia și China

Serviciul diplomatic al UE a identificat zeci de cazuri de manipulare informațională din partea Rusiei, inclusiv campania „Doppelganger”, care a difuzat articole false prin copii ale unor publicații cunoscute, precum Die Welt, Le Point sau La Stampa. Scopul: discreditarea liderilor occidentali și diminuarea sprijinului pentru Ucraina.

China este, de asemenea, menționată ca sursă majoră de dezinformare, fiind acuzată că utilizează companii de PR și influenceri pentru a promova mesaje pro-Beijing la nivel global. Cercetătorii de la Citizen Lab au identificat în 2024 peste 120 de site-uri operate din China, prezentate ca instituții media, care răspândeau informații false în 30 de țări din Europa, Asia și America Latină.

Lecția României și Moldovei

Gravitatea fenomenului a fost ilustrată în cazul României, care a devenit primul stat membru UE ce a anulat un scrutin după ce informații declasificate au indicat o presupusă campanie rusă, incluzând atacuri cibernetice asupra sistemelor electorale și manipulare pe rețelele sociale. Autoritățile din Republica Moldova au raportat, de asemenea, ingerințe similare, de la cumpărarea de voturi la campanii de propagandă coordonate.