autostrazi in romania - ultimele știri

Aproape jumătate din lucrările la „Autostrada cu tuneluri” din vestul României au fost realizate, dar unele secțiuni au un grad ridicat de dificultate, iar respectarea termenului de finalizare din 2026 este privită cu îndoială.

Anul 2026 se anunță a fi unul al recordurilor în privința inaugurărilor de autostrăzi. Autostrăzile Capitalei, Vestului și Moldovei vor fi completate, iar estimările specialiștilor arată că în 2026 ar putea fi deschiși mai mulți kilometri decât în 2024 și 2025 la un loc.

Viteza excesivă în condiții neprielnice și condusul agresiv au fost cele mai reclamate probleme întâmpinate de șoferi pe Autostrada București - Focșani, deschisă complet traficului odată cu finalizarea ultimului ei segment. Mulți români se plâng de experiența din trafic.

Previziunile optimiste de la începutul anului 2025 privind numărul kilometrilor de autostradă și drumuri expres sunt departe de a se împlini. Până în prezent, au fost finalizați mai puțin de jumătate din kilometrii de mare viteză inaugurați în 2024.

Doar câteva ecoducte au fost construite în ultimii ani pe autostrăzile din România, una dintre țările recunoscute în Europa pentru fauna sălbatică bogată în animale mari. Privite la început cu suspiciune, „tunelurile pentru urși” sunt tot mai des întâlnite în proiectele de infrastructură.

Deși lucrările au avansat la viaductele de la Boița, care marchează intrarea pe traseul montan al Autostrăzii Sibiu–Pitești, stadiul proiectului continuă să stârnească nemulțumiri, iar termenul estimat de finalizare a autostrăzii este privit cu îndoială de numeroși români.

Până în 2030, România ar trebui să aibă peste 3.200 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, conform planurilor oficiale. Însă, până acum, doar o parte dintre proiectele considerate esențiale au fost finalizate.

Până la sfârșitul anului 2027, orașele Sibiu și Făgăraș vor fi conectate printr-o autostradă care va înjumătăți durata parcursă de șoferi pe traseu. Cele patru segmente ale A13 se află în șantier, iar localnicii de la poalele Făgărașului speră că aceasta va impulsiona și dezvoltarea zonei.

România și-a completat recent cele mai importante magistrale rutiere cu segmente de autostradă și drumuri expres, însă lungimea totală a noilor drumuri de mare viteză inaugurate în 2025 abia depășește 50 de kilometri.

România a intrat în era modernă a tunelurilor rutiere. Dacă în anii ’70 cel mai lung tunel din țară, cel de pe Transfăgărășan, era săpat cu dinamită, târnăcoape și munca a sute de militari, noile tuneluri sunt realizate cu tehnologii menite să înfrunte terenul dificil și instabilitatea versanților.

Noile viaducte construite la Nădășelu și Topa Mică, pe traseul deviat al Autostrăzii Transilvania, se află în șantier și se anunță a fi printre cele mai spectaculoase structuri de pe viitoarea autostradă care va lega municipiile Cluj-Napoca și Oradea.

Pasajul spectaculos, lung de peste un kilometru, prinde contur pe „Autostrada cu tuneluri” din vestul României. Construcția se adaugă celor două tuneluri cu o lungime totală a galeriilor de aproape cinci kilometri, parte a celui mai spectaculos tronson al Autostrăzii A1 Lugoj – Deva.

Autostrăzile sunt printre cele mai riscante locuri în care mașinile pot suferi avarii, din cauza vitezelor mari de circulație, astfel că șoferii care fac pană pe autostradă trebuie să trateze astfel de evenimente cu precauție.

Deși rețeaua de autostrăzi din România s-a extins în ultimii ani ajungând în aproape toate regiunile țării, mulți șoferi români nu s-au obișnuit cu regulile de circulație pe șoselele de mare viteză, a căror lungime totală a depășit recent 1.300 de kilometri.

Aflată parțial în șantier, Autostrada Unirii va traversa Carpații Orientali, legând regiunile istorice Transilvania și Moldova și continuând până la râul Prut, unde un pod de autostradă o va conecta cu rețeaua rutieră din Republica Moldova.

Mai multe tronsoane de autostradă din România vor fi deschise circulației în luna iunie, anunță autoritățile. Unele dintre acestea sunt considerate extrem de importante ca legături rapide spre litoral și spre Capitală.

Rețeaua de drumuri expres plănuită în 2014 în România estima construcția a peste 2.400 de kilometri de șosele de mare viteză. Până în prezent, au fost inaugurați circa 130 de kilometri, iar în următoarele luni vor fi deschise traficului rutier noi sectoare.

Mai multe tuneluri de autostradă din România, aflate în șantier, vor fi de cel puțin două ori mai lungi decât tunelul Capra - Bâlea de pe Transfăgărășan, construcția emblematică din România anilor '70, care deține recordul lungimii de cinci decenii.

Lucrările la cele două tuneluri ale Autostrăzii Lugoj–Deva au avansat, iar sute de muncitori și utilaje au fost mobilizate pe șantierul din vestul României. Se lucrează non-stop, susțin constructorii.

Trei orașe din România care numără împreună 100.000 de locuitori au cele mai spectaculoase noduri de autostrăzi: două astfel de intersecții au fost finalizate în ultimii ani, iar al treilea se află în șantier.

Centurile mai multor orașe din România se află în șantier și au ca termen de finalizare anul 2025. Odată cu realizarea lor, traficul greu va putea fi scos în afara localităților, iar localnicii vor putea benefica de mai mult confort.

Aproape 300 de kilometri de autostradă și 30 de kilometri de drumuri expres vor fi finalizate în 2025 în România, potrivit estimărilor autorităților și a specialiștilor. Primele tronsoane noi de autostradă vor fi inaugurate în această primăvară.

Până în 2031 vor trebui finalizate lucrările la un tronson de autostradă de 41 de kilometri, în județul Sălaj, care va cuprinde cel mai lung tunel rutier proiectat în prezent în România. Tunelul Meseș de lângă Zalău va costa peste un miliard de lei.

Cele mai moderne tuneluri feroviare și rutiere din istoria României sunt construite în prezent, ca parte a unor mari proiecte de infrastructură, și vor fi deschise circulației în următorii ani. Au fost proiectate pe noile autostrăzi și pe magistralele feroviare modernizate cu fonduri europene.

Harta autostrăzilor din România a devenit tot mai consistentă în ultimii ani, iar cei aproape 200 de kilometri de autostrăzi noi, inaugurați în 2024 au schimbat percepția multor occidentali despre România. Unii privesc cu uimire schimbările din infrastructura rutieră a țării.

Temperaturile negative și vremea de iarnă nu au împiedicat reluarea lucrărilor la viitoarele tuneluri de Autostrada Lugoj - Deva (A1), pe sectorul de nouă kilometri care, odată finalizat, va face neîntreruptă legătura pe autostradă între orașele mari din centrul României și frontiera de la Nădlac.

Cea mai lungă autostradă din România a fost plănuită la începutul anilor '80, dar nu a fost realizată în totalitate nici până în prezent, deși autoritățile regimului Ceaușescu se arătau optimiste în privința construcției sale.

Șoferii din România se cred „buricul pământului” la volan, se plânge comunitatea de pe o rețea de socializare, dezamăgită de lipsa de educație a multor conducători auto întâlniți pe autostrăzi.

Până în 2030, rețeaua de autostrăzi din România s-ar putea dubla, însă o mare parte din tronsoanele de autostradă aflate în execuție ar putea fi deschise traficului rutier în următorul an. Cei mai mulți kilometri de autostradă vor fi inaugurați în regiunea Moldovei.

În ultimele două decenii, au fost construiți în România peste 1.000 de kilometri de autostradă, dar statul român are în continuare de recuperat din decalajul care îl desparte de țările din vestul Europei în privința infrastructurii rutiere.

Bulgarii reuşesc să construiască autostrăzi mult mai ieftin decât o fac românii. Vecinii noştri au reuşit să execute o lucrare de infrastructură rutieră cu cheltuieli cu 40% mai mici decât o fac companiile în România....