Video Harta „autostrăzilor subterane” din România, cu peste 26 de kilometri de tuneluri. Unde se construiesc supertunelurile

Peste 26 de kilometri de tuneluri se află în construcție ori în faza de proiectare pe viitoarele autostrăzi din România. Șase dintre acestea vor avea lungimi de peste 1,3 kilometri, iar galeriile celui mai mare, proiectat pe Autostrada Transilvania (A3), vor avea fiecare aproape trei kilometri.

Lucrări în subteran pe Autostrada A1 Lugoj - Deva Foto: Daniel Guță

Aproape 1.500 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres au fost construiți până în prezent în România, însă unele dintre cele mai dificile proiecte de infrastructură rutieră sunt abia la început. Tunelurile se numără printre cele mai complexe lucrări de artă ale autostrăzilor, însă, până în prezent, singurul tunel rutier traversat de o autostradă a rămas, din 2013, Tunelul Săcel (340 de metri), de pe A1, între Sibiu și Sebeș.

Lui i se adaugă trei ecoducte de pe Autostrada A1, între Deva și Lugoj, care au o lungime cumulată de aproximativ 300 de metri și au fost construite pentru a facilita trecerea animalelor sălbatice între Munții Apuseni și Munții Poiana Ruscă.

Peste 26 de kilometri de „autostrăzi subterane”

În anii următori, numărul autostrăzilor cu tuneluri va crește, iar lungimea cumulată a acestora va depăși 26 de kilometri, conform proiectelor de infrastructură rutieră aflate în derulare sau în pregătire.

Cel mai aproape de inaugurare este tunelul Momaia (1,35 kilometri), de pe A1 Sibiu–Pitești, așteptat în 2026. Alte tuneluri de mari dimensiuni sunt construite sau proiectate pe A1 Lugoj–Deva, în zona Margina–Holdea (aproape 1,98 kilometri), pe A1 Sibiu–Pitești, la Poiana (1,78 kilometri) și Câineni (circa 1,53 kilometri), pe A3, prin Munții Meseș (2,89 kilometri), și pe A8, în zona Iași–Ungheni (aproximativ 1,76 kilometri).

Harta autostrăzilor din România Foto: 130km.ro

Lor li se adaugă celelalte tuneluri proiectate pe Autostrada A1 Sibiu–Pitești, pe Valea Oltului, între Boița și Cornetu, unde vor fi construite în total șapte tuneluri, cu o lungime cumulată de aproximativ cinci kilometri, și tunelul mai scurt de pe sectorul Margina–Holdea al Autostrăzii A1 Lugoj–Deva.

Pe Autostrada Unirii (A8) sunt proiectate cel puțin 44 de tuneluri, dintre care 42 în zona montană dintre Ditrău și Leghin, cu o lungime cumulată de aproximativ 10,4 kilometri. Alte două tuneluri sunt prevăzute pe sectorul estic, dintre Iași și Ungheni, cel mai lung urmând să măsoare aproximativ 1,76 kilometri.

Tunelurile construite sau proiectate pe Autostrada A1 vor avea o lungime cumulată de aproximativ 10,5 kilometri, la care se adaugă tunelul Meseș, de 2,89 kilometri, de pe Autostrada Transilvania (A3), și tunelurile de pe Autostrada Unirii (A8), care vor însuma cel puțin 13,3 kilometri. În total, peste 26,5 kilometri de tuneluri sunt prevăzuți pe cele trei autostrăzi, fără a lua în calcul separat galeriile pentru fiecare sens de circulație.

Tunelul Momaia, aproape de inaugurare

Tunelul Momaia, cu o lungime de 1.350 de metri, este construit pe secțiunea 4 a Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1), între Tigveni și Curtea de Argeș, un tronson de 9,86 kilometri care traversează relieful deluros dintre văile Topologului și Argeșului.

Tunelul străbate dealul Momaia prin două galerii paralele, denumite „Alina” și „Daniela”, câte una pentru fiecare sens de circulație. La mijlocul lunii septembrie 2026, lucrările pe secțiunea Tigveni–Curtea de Argeș ajunseseră la un stadiu fizic de 99%, potrivit Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

„Lucrările de drum pe cei 9,86 km ai acestei secțiuni, construită de antreprenorul austriac PORR, sunt finalizate. Deschiderea circulației depinde acum exclusiv de testele de siguranță ale tunelului Momaia”, informa Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, la 17 septembrie 2026.

Tunelul este practic finalizat, însă, înaintea inaugurării, trebuie verificate sistemele de monitorizare, supraveghere și intervenție.

„Tunelul dispune inclusiv de camere inteligente care pot identifica obiectele de pe carosabil și pot comanda închiderea uneia dintre benzi sau a galeriei în totalitate. La sfârșitul lunii septembrie va avea loc, împreună cu reprezentanții ISU, un test final al sistemelor de monitorizare, prevenire și intervenție în tunel. Pentru siguranța circulației, viteza în tunel va fi limitată la maximum 80 km/h”, preciza directorul CNAIR.

La începutul lunii octombrie, proiectul se afla în etapa testelor și a pregătirilor pentru recepție, iar punerea în circulație era așteptată în această toamnă, cu condiția finalizării cu succes a verificărilor de siguranță. Termenul contractual pentru finalizarea secțiunii este februarie 2027.

Odată deschis traficul pe acest tronson, șoferii vor putea circula continuu pe autostradă dinspre Pitești până la Tigveni. În total, aproximativ 54 de kilometri din cei 122 de kilometri ai Autostrăzii Sibiu–Pitești vor fi deschiși circulației, însă traversarea integrală a Carpaților va depinde de finalizarea secțiunilor montane dintre Boița și Tigveni, respectiv secțiunile 2 și 3 ale Autostrăzii A1.

Tunelul Holdea finalizat în 2027

Tunelul Holdea, cel mai lung tunel de autostradă construit până acum în România, a ajuns în septembrie 2026 la finalul etapei de excavare, după doi ani de lucrări aproape fără întrerupere. El face parte din tronsonul Margina–Holdea al Autostrăzii A1 Lugoj–Deva, ultimul segment rămas nefinalizat între Sibiu și frontiera de vest a României.

Tunelul Mare (T2) traversează dealurile din apropierea localității Holdea, județul Hunedoara, prin două galerii cu lungimi de 1.985 de metri și 1.825 de metri. În continuarea acestuia a fost construit și Tunelul Mic (T1), cu galerii de 415 metri și 367,5 metri. În total, cele patru galerii însumează peste 4,5 kilometri.

La 18 septembrie 2026, constructorii au străpuns complet cele două galerii ale Tunelului Mare, încheind cea mai dificilă etapă a proiectului. Sute de muncitori au fost mobilizați în subteran, pe mai multe fronturi de lucru, iar excavarea s-a desfășurat în mare parte în schimburi continue, inclusiv noaptea.

Lucrările la tronsonul Margina–Holdea, cu o lungime totală de aproximativ 13,5 kilometri, depășiseră în septembrie 2026 un stadiu fizic de 75%. În tuneluri continuau lucrările la radier, hidroizolație, armarea și betonarea cămășuielii finale și la amenajarea instalațiilor necesare circulației în siguranță.

Tronsonul cuprinde și un pasaj de 1,1 kilometri peste calea ferată Lugoj–Ilia, construit în continuarea Tunelului Mic, spre Margina. În septembrie 2026, ministrul Transporturilor, Radu Miruță, a estimat că autostrada ar putea fi deschisă circulației în prima parte a anului 2027, cel mai probabil în luna mai.

„Mai este variabila aceasta, care ține de ce se va întâmpla pe șantier în această perioadă. Dar greul s-a făcut. Străpungerea, mutarea acestei jumătăți de milion de metri cubi de pământ s-au realizat. Sigur, mai sunt lucruri care trebuie făcute, dar greul a trecut. Cred că viteza va fi mai mare de acum înainte”, declara ministrul Transporturilor.

Finalizarea tronsonului Margina–Holdea va elimina întreruperea actuală a Autostrăzii A1, care obligă șoferii să părăsească drumul rapid și să circule pe DN68A, între Margina și Holdea. Odată deschis acest segment, Autostrada Vestului va putea fi parcursă fără întrerupere între Sibiu și Nădlac.

Tunelul Poiana va fi săpat cu o „cârtiță” uriașă

Tunelul Poiana, cu o lungime de 1.780 de metri, va fi cel mai lung tunel de pe Autostrada A1 Sibiu–Pitești și primul tunel de autostradă din România excavat cu ajutorul unui utilaj TBM (Tunnel Boring Machine). Construcția sa face parte din secțiunea Cornetu–Tigveni, lungă de 37,4 kilometri, care traversează zonele montane dintre județele Vâlcea și Argeș.

Lucrările au început în 2025, iar în septembrie 2026 constructorii se apropiau de finalizarea platformei de lansare a instalației de foraj. Utilajul, cu o lungime de aproximativ 100 de metri, un diametru de 12,49 metri și o greutate de 3.300 de tone, va excava cele două galerii ale tunelului și va monta elementele prefabricate din beton care vor forma căptușeala lor definitivă.

Componentele TBM-ului au ajuns în România în ianuarie 2026 și au fost transportate la Călărași pentru preasamblare, urmând să fie asamblate pe șantier.

„În urma analizelor geotehnice, constructorul a decis să înceapă forarea tunelului Poiana dinspre capătul Sibiu”, informa Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, în iulie 2026.

Tunelul va traversa Dealul Frăsinet, iar realizarea celor două galerii reprezintă una dintre cele mai dificile operațiuni de pe întreaga Autostradă Sibiu–Pitești.

Cele mai recente informații, anunțate de CNAIR la 6 octombrie 2026, indicau un stadiu fizic de 18,89% pentru întreaga secțiune Cornetu–Tigveni. Lucrările se desfășurau la terasamente, consolidări și structuri, pe aproximativ 30% din lungimea tronsonului, în sectoarele autorizate.

Secțiunea Cornetu–Tigveni este cel mai lung dintre cele cinci tronsoane ale Autostrăzii Sibiu–Pitești, iar finalizarea sa este estimată pentru anul 2028, un termen care depinde însă de autorizarea tuturor sectoarelor traseului.

Tunelul Meseș va fi cel mai lung din România

Tunelul Meseș, cu o lungime de 2,89 kilometri, va fi cel mai lung tunel de autostradă din România. A fost proiectat pe Autostrada Transilvania (A3), între localitățile Ciumărna și Crasna din județul Sălaj, aflate în vecinătatea municipiului Zalău, și va permite traversarea subterană a Munților Meseș.

Tunelul va avea două galerii, fiecare cu câte două benzi de circulație, dar fără bandă de urgență. Acestea vor fi prevăzute cu sisteme de ventilație, iluminat, monitorizare și galerii de legătură pentru intervențiile în situații de urgență. Viteza de proiectare a autostrăzii în zona tunelului este de 120 km/h.

Inițial, Autostrada Transilvania fusese proiectată să traverseze Munții Meseș printr-un debleu uriaș, care ar fi presupus excavarea versantului până la adâncimi de 42 de metri, pe o lățime de până la 120 de metri. Soluția a fost înlocuită cu cea a tunelului.

„A fost avizată înlocuirea soluției de traversare a Munților Meseș, prevăzută a fi un debleu adânc în Studiul de Fezabilitate din 2003, cu un tunel având lungimea medie de 2.800 de metri, cu galerii independente pentru fiecare cale/sens al autostrăzii”, arăta Guvernul României într-un document din 2019.

Tunelul face parte din secțiunea Poarta Sălajului–Zalău–Nușfalău, cu o lungime totală de aproximativ 41 de kilometri. Contractul pentru proiectare și execuție a fost semnat la 10 aprilie 2025 cu asocierea turcă Makyol–Özaltın, pentru 6,62 miliarde de lei, fără TVA. Pe traseul autostrăzii vor fi construite și 65 de poduri, pasaje și viaducte, care însumează aproximativ 13 kilometri.

La începutul lunii octombrie 2026, pe viitorul traseu al autostrăzii au devenit vizibile primele lucrări pregătitoare, dar tronsonul se afla încă în etapa de proiectare, autorizația de construire nefiind încă emisă.

„Avem deja activitate în teren pe mai multe zone ale traseului, cu o mobilizare mai consistentă în zona Crasna”, arăta Asociația Pro Infrastructură, care a prezentat imagini aeriene cu viitorul șantier.

Contractul prevede 18 luni pentru proiectare și 60 de luni pentru execuție. Finalizarea întregii secțiuni este estimată pentru anul 2031. Tunelul Meseș va depăși ca lungime tunelurile Holdea, Poiana și Momaia, aflate pe Autostrada A1. Odată cu finalizarea sa, ar putea fi completată legătura pe autostradă între Cluj-Napoca și Oradea, un proiect început în anul 2004 și marcat de numeroase întârzieri.

Tunelurile viitoare de pe Valea Oltului și Autostrada Unirii

Cele mai multe tuneluri de autostradă din România sunt planificate pe traseele montane ale A1 Sibiu–Pitești și A8 Târgu Mureș–Iași–Ungheni. Pe lângă marile tuneluri Momaia, Holdea, Poiana și Meseș, alte zeci de galerii mai scurte sunt necesare pentru traversarea Carpaților. Unele au intrat deja în construcție, iar altele se află în etapa de proiectare.

Pe Valea Oltului, secțiunea Boița–Cornetu a Autostrăzii A1, lungă de 31,33 kilometri, va cuprinde șapte tuneluri, cu o lungime cumulată de aproximativ cinci kilometri, fără dublarea galeriilor pentru cele două sensuri de circulație.

Cel mai lung va fi tunelul Câineni, cu două galerii de 1.513 și 1.536 de metri, urmat de Lazaret Nord, cu galerii de 1.007 și 1.019 metri. Celelalte cinci tuneluri vor fi construite la Robești, Balota, Boița 1, Boița 2 și Lazaret Sud, având lungimi cuprinse între aproximativ 250 și 900 de metri.

În 2026, constructorii turci din asocierea Mapa–Cengiz au avansat cu lucrările la tunelurile Robești, Boița și Balota. La Robești, cele două galerii, de aproximativ 900 de metri, au fost străpunse în primăvară, iar la 11 octombrie a fost străpunsă și cea de-a doua galerie a tunelului Boița 1.

Lucrările la Boița 2 au început în august, în timp ce tunelurile Câineni, Lazaret Nord și Lazaret Sud nu au intrat încă în etapa excavării, potrivit datelor din septembrie 2026. Secțiunea Boița–Cornetu mai cuprinde aproape 50 de poduri și viaducte. Termenul contractual de finalizare este în 2028.

Pe Autostrada Unirii (A8), în zona montană dintre Sărățeni și Pipirig, sunt proiectate 38 de tuneluri pe patru loturi însumând 116 kilometri. Cele mai multe se află pe sectorul Ditrău–Grințieș (37,9 kilometri), unde sunt prevăzute 19 tuneluri, cu o lungime cumulată de aproximativ cinci kilometri, și 63 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe lotul Grințieș–Pipirig (31,5 kilometri) vor fi construite 16 tuneluri, însumând aproximativ patru kilometri, iar pe sectorul Sărățeni–Joseni sunt prevăzute alte trei. Lor li se adaugă șapte tuneluri, cu o lungime cumulată de aproximativ 1,44 kilometri, pe tronsonul Pipirig–Leghin.

Autostrada Unirii va avea și două tuneluri pe tronsonul Iași–Ungheni, lung de 15,5 kilometri, cel mai mare urmând să măsoare aproximativ 1.760 de metri. Alte două tuneluri mai scurte, de aproximativ 740 și 330 de metri, vor fi construite între Miercurea Nirajului și Sărățeni, în județul Mureș.