Tunelul Meseș, cel mai lung tunel de autostradă din România. Cum va arăta megaproiectul de pe A3 Cluj - Oradea

Autostrada Transilvania (A3), care va lega orașele Cluj-Napoca și Oradea, a intrat în șantier la mijlocul anilor 2000, însă va fi finalizată după 2030, odată cu realizarea celui mai lung tunel de autostradă din România. Pregătirile pentru construcția Tunelului Meseș au început.

Zona viitorului Tunel Meseș. Foto: On The Road AK , Youtube

Tunelul Meseș, cu o lungime de aproape trei kilometri, va fi piesa de rezistență a Autostrăzii Transilvania (A3) Cluj-Napoca (zona Gilău) – Oradea – Vama Borș, în lungime de aproximativ 170 de kilometri. Recent, au început pregătirile pentru începutul lucrărilor la tunelul care va încheia construcția autostrăzii din nord-vestul României, arată imaginile publicate pe Youtube, de un pasionat de infrastructură (On the Road Ak). 

Odată finalizat, Tunelul Meseș va depăși în lungime alte două tuneluri aflate în prezent în șantier: Tunelul Holdea, de aproximativ doi kilometri, și Tunelul Poiana, de 1,8 kilometri, ambele pe Autostrada A1. 

Peste două decenii de la începutul lucrărilor

Autostrada din nord-vestul României a intrat în șantier în 2004, în urma contractului semnat între statul român și compania Bechtel.

Lucrările au început atunci pe un tronson din Bihor, între localitățile Suplacu de Barcău și Chiribiș, pe care a fost proiectat Viaductul Suplacu, în lungime de 1,8 kilometri, peste lacul de acumulare din zonă, dar au fost suspendate în anii următori.

În peste două decenii de la startul proiectului, pe traseul Gilău – Borș au fost realizate și inaugurate trei segmente: Gilău – Nădășelu (9,5 kilometri, deschis în 2018), Biharia – Borș (5,4 kilometri, inaugurat în 2020) și Nușfalău – Suplacu de Barcău (13,6 kilometri, deschis în 2023). În total, pe acest traseu de 167 de kilometri, au fost dați în folosință până în prezent aproape 30 de kilometri.

O sută de kilometri de autostradă, până în 2027

În 2026, este așteptată inaugurarea a încă aproximativ 70 de kilometri din Autostrada Transilvania.

Tronsonul de circa 40 de kilometri dintre localitatea Nădășelu, din vecinătatea municipiului Cluj-Napoca, și Poarta Sălajului, aflată la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Zalău, va face legătura între județele Cluj și Sălaj.

Cea mai mare parte a acestui tronson este aproape finalizată, însă, pentru ca șoferii să poată circula pe cele trei subsecțiuni în care a fost împărțit, este necesară finalizarea a două viaducte: cel de la Nădășelu, de 1,2 kilometri, și cel de la Topa Mică, de doi kilometri, precum și a nodului rutier de la Românași.

Lucrările la cele două viaducte au început în primăvara anului 2025 și au termen de finalizare în 2026. Tot în 2026 ar urma să fie finalizat și nodul rutier de la Românași, care va asigura legătura dintre Autostrada Transilvania, DN1F și DJ108A.

Tot în 2026 este programată și inaugurarea tronsonului Suplacu de Barcău – Chiribiș, cu o lungime de 26 de kilometri, din județul Bihor, care include viaductul Suplacu. Lucrările pe acest lot au fost reluate în ianuarie 2025 și au ajuns la un stadiu fizic al execuției de 53 la sută.

Anul următor, autostrada ar urma să fie completată cu segmentul Chiribiș – Biharia, de 28,5 kilometri. Lucrările au început în vara anului 2025 și au un termen de realizare de 24 de luni, dintre care șase luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție, progresul pe șantier ajungând la 30 la sută. Finalizarea lucrărilor este estimată pentru luna mai 2027.

Finalizarea autostrăzii va avea loc însă cel mai devreme în 2031, odată cu realizarea ultimilor 41 de kilometri intrați în șantier. În 2025 au fost semnate contractele pentru realizarea secțiunilor Poarta Sălajului – Zalău (15,1 kilometri) și Zalău – Nușfalău (25,8 kilometri), care vor fi construite de asocierea Makyol – Ozaltin. Valoarea proiectului depășește 6,62 miliarde de lei, fără TVA, iar termenul estimat de finalizare este anul 2031, după 18 luni de proiectare și 60 de luni de execuție. Pe traseul celor 41 de kilometri din Autostrada A3 vor fi construite 65 de viaducte, poduri și pasaje, cu o lungime totală de aproximativ 13 kilometri, dar și cel mai lung tunel din România.

Tunelul Meseș, inclus în noul proiect al autostrăzii

Tunelul amplasat pe autostrada A3, la sud-vestul municipiului Zalău, între localitățile Ciumărna și Crasna din județul Sălaj, poartă numele masivului Meseș, pe care îl va străpunge. Va avea o lungime de 2,7–2,89 kilometri și două tuburi, cu câte două benzi pe sensul de circulație.

„Tunelul rutier este prevăzut a se realiza în zona munților Meseș, a căror altitudine este de 750 metri. Tunelul Meseș este un tunel rutier pentru autostradă, cu o lungime de aproximativ 2,7 km, realizat în sistem bitub, cu două benzi pe sens, având în vedere normativele europene de siguranță și confort în tunel, care prevăd galerii de legătură în situații de urgență, sisteme de monitorizare și ventilare a interiorului tunelului, precum și sisteme de iluminare specifice. Tunelul este prevăzut cu două galerii, cu două benzi de circulație, fără bandă de urgență”, arăta acordul de mediu al proiectului.

Lățimea părții carosabile pe lungimea tunelului va fi de 8,50 metri, fiind compusă din două benzi de 3,75 metri, un spațiu de siguranță și trotuare de exploatare. Gabaritul minim pe verticală este de 5,00 metri. Primul portal al tunelului va fi la kilometrul 34+260, cu o platformă betonată și asfaltată până la intrarea în tunel, care va continua cu cele două tuburi până la kilometrul 37+146,50, unde se va afla portalul al doilea, de unde traseul va continua cu platforma betonată.

În plan orizontal, traseul tunelului se compune dintr-o curbă la stânga, un aliniament și încă o curbă la stânga, tunelul având o declivitate constantă de 1,03 la mie. Viteza de proiectare este de 120 km/h.

Construit pentru a evita excavarea versantului

Realizarea tunelului Meseș nu a făcut parte din proiectul inițial al autostrăzii, lansat la începutul anilor 2000. Proiectul a fost refăcut, iar un deceniu mai târziu a fost propusă noua soluție de construire a unui tunel, menită să reducă impactul pe care autostrada l-ar fi avut asupra mediului și să evite săpăturile făcute sub nivelul terenului natural, adânci de până la 42 de metri și cu o lățime de până la 120 de metri.

„A fost avizată înlocuirea soluţiei de traversare a Munţilor Meseş, prevăzută a fi un debleu adânc în Studiul de Fezabilitate din 2003, cu un tunel având lungimea medie de 2.800 metri, cu galerii independente pentru fiecare cale/sens al autostrăzii. Prin avizul CTE-CNAIR nr. 4817 din 13.02.2019 a fost avizat Studiul de Fezabilitate al Tunelului Meseş”, arăta Guvernul României, într-o hotărâre de Guvern din 2019 privind Autostrada Transilvania.

În 2023, CNAIR a scos la licitație proiectul de infrastructură, iar valoarea construcției tunelului a fost estimată la peste un miliard de lei, fără TVA. Contractul de proiectare și execuție al întregului lot a fost semnat în aprilie 2025.