Românii nu ar mai trebui să plătească nimic, nici dări, nici utilităţi, nici rate la bănci. Un val de populism ucigaş bântuie prin Parlament, unde, când sunt treziţi din somn, parlamentarii majorităţii PSD votează pe bandă rulantă legi aberante.

Ori de câte ori cineva îl întreabă pe dl. prim-ministru Ludovic Orban dacă şi când vor mai avea loc anul acesta alegeri, domnia-sa ridică neputincios din umeri.

Ieri, la şedinţa de la Cotroceni, s-a făcut primul pas spre spaima PNL:  restructurarea cheltuielilor bugetare. Preşedintele Iohannis a anunţat „reevaluarea” tuturor cheltuielilor bugetare, evitând cuvântul restructurare. Această „reevaluare” nu poate fi decât în jos, nu crede nimeni altceva. Oricum guvernul avea în plan aşa ceva. Dar după alegerile anticipate. Ghinion!  .

Am criticat de multe ori guvernul Orban, când am considerat că trebuie criticat. Azi despre meritele guvernului Orban, care nu sunt puţine şi, în general, ignorate de comentatori şi analişti. România stă mai bine în criza generată de pandemie, comparativ cu alte ţări. În ciuda faptului că nu avea niciun fel de rezerve şi stocuri în lupta cu un virus cumplit şi pervers.

Pomana electorală în vremuri de criză sanitară se face cu mănuşi, măşti de protecţie şi spirt. În timp ce spitalele se închid din cauza lipsei de echipamente de protecţie, primarii găsesc cu uşurinţă resurse să plătească sume colosale pentru achiziţia acestora, privând unităţile medicale de cele necesare.

Tot mai multe voci ale unor specialişti sau instituţii internaţionale avertizează asupra crizei economice globale ce urmează pandemiei de COVID-19. Echipe de experţi de la instituţii de prestigiu, şi aflate în spatele guvernelor din lumea întreagă evaluează cum se va resimţi economia globală după închiderea unităţilor de producţie şi a lanţurilor de desfacere a produselor, începând cu  trimestrul doi al anului 2020.

Am scris şi publicat ieri un comentariu în care atrăgeam atenţia cât de dăunătoarea este limbariţa de care suferă mult prea mulţi componenţi ai actualei echipe guvernamentale.

Mulţi copii din familii sărace nu au văzut computere decât în poze. Mulţi profesori din comunităţile mai mici n-au acces la infrastructura sau nu au primit pregătirea pentru a putea ţine lecţii online la nivelul de calitate necesar. Mulţi părinţi se luptă zilnic să-şi păstreze locul de muncă şi le e foarte greu să joace şi rolul de educatori.

Suntem zilnic ţinta a nenumărate zvonuri. Fake-news-urile fac parte din meniul cotidian al vieţii noastre. Ele sunt cum nu se poate mai primejdioase în contextul condiţiilor excepţionale cu care se confruntă ţara. Firesc, aşadar, apelul autorităţilor nu doar să nu le dăm crezare, ci să ne informăm în exclusivitate din surse atent verificate.