Video Șantierul uriaș de la Sarmizegetusa Regia. Noua față a capitalei dacilor și controversele stârnite de proiectele de restaurare

Cele două proiecte ample de reabilitare derulate la Sarmizegetusa Regia au stârnit controverse în ultimele luni. Autoritățile susțin că, din 2027, așezarea dacică din Munții Orăștiei își va întâmpina oaspeții într-un decor mult mai atractiv și mai autentic.

Sarmizegetusa Regia, toamna. Foto: Administrația Sarmizegetusa Regia

La începutul anilor ’80, Sarmizegetusa Regia, situl arheologic identificat de istorici drept capitala Regatului Dac, a trecut prin cele mai ample lucrări de restaurare din istoria sa recentă.

Restaurările din trecut la Sarmizegetusa Regia au stârnit controverse

Atunci, intervențiile au schimbat înfățișarea mai multor monumente: Soarele de andezit a fost completat cu ciment, în Marele Sanctuar Circular au fost montați stâlpi din lemn, iar unele blocuri de calcar deteriorate au fost înlocuite cu replici.

Zidurile fortificației au fost înălțate și protejate, drumul antic pavat a fost restaurat, iar terasele au fost consolidate cu ziduri de sprijin din beton armat și cu un sistem de drenaj pentru evacuarea apelor. Unele dintre soluțiile folosite atunci au stârnit controverse, în special introducerea discurilor și blocurilor din beton în incinta sacră, pentru a completa imaginea templelor antice.

Marele sanctuar circular. Foto: Administrația Sarmizegetusa Regia

Lucrările au rămas nefinalizate, iar o parte dintre intervenții au fost înlăturate în deceniile următoare. În 2010, aproape 50 de discuri din beton amplasate la începutul anilor ’80 au fost scoase din sit, în urma unei dispoziții a Ministerului Culturii.

În ultimul deceniu, intervențiile derulate la Sarmizegetusa Regia au continuat, fiind gestionate de Consiliul Județean Hunedoara, instituția care a preluat situl în administrare în 2013. Ulterior, în administrarea sa au intrat și cetățile dacice Costești–Cetățuie, Costești–Blidaru, Luncani–Piatra Roșie și Bănița, toate incluse din 1999 în patrimoniul cultural mondial UNESCO, alături de Sarmizegetusa Regia și de cetatea Căpâlna din Alba.

Între timp, în fiecare an, capitala dacilor a fost cercetată de oamenii de știință, iar campaniile arheologice recente au scos la iveală edificii antice necunoscute publicului, alei pavate din perioada dacică și noi detalii despre organizarea așezării și transformările prin care aceasta a trecut în Antichitate.

În 2017, au fost înlocuiți vechii stâlpi de stejar montați în 1980 la Marele Templu Circular din Sarmizegetusa Regia, proces menit să înlăture elementele degradate și să păstreze amenajarea care îi ajută pe vizitatori să înțeleagă forma și volumul edificiului antic. Cei 117 stâlpi noi sugerează contururile și compartimentarea interioară a templului, fără a reprezenta o reconstituire integrală a acestuia. Vechii stâlpi au fost transformați în bănci, amplasate în apropierea vestigiilor din incinta sacră.

Două proiecte ample, întârziate

Cele mai ample lucrări de restaurare din ultimele decenii s-au derulat în ultimii patru ani și au vizat fortificația antică, ale cărei ziduri totalizează un kilometru, și Terasa a X-a. Primul proiect, început în 2022 și dedicat restaurării incintei fortificate, a urmărit consolidarea și restaurarea zidurilor și a porților de acces, amenajarea unui nou traseu de vizitare, a unui lapidariu și a unui adăpost pentru turiști. Lucrările, estimate la circa 2,2 milioane de euro, au fost finanțate prin Granturile SEE 2014–2021, în cadrul Programului RO-CULTURA, și din fondurile Consiliului Județean Hunedoara.

1/21

Sarmizegetusa Regia Foto CJ Huendoara (2) jpg Foto: Administrația Sarmizegetusa Regia

Al doilea proiect, cu o valoare totală de aproximativ 11,3 milioane de lei, potrivit contractului inițial de finanțare prin PNRR, a urmărit conservarea, restaurarea și punerea în valoare a Terasei a X-a, unde se află Marele Templu de andezit. Lucrările au vizat protejarea elementelor antice păstrate, consolidarea zidurilor de susținere și refacerea parțială a imaginii templului, prin reașezarea plintelor și recompunerea unor coloane. Cea mai spectaculoasă intervenție va fi recompunerea unei coloane întregi, de aproximativ nouă metri înălțime, folosind piese antice păstrate în sit. Celelalte coloane vor fi reconstituite fragmentar, pentru a-i ajuta pe vizitatori să înțeleagă dimensiunile și organizarea spațiului ocupat de templul dacic.

Nici cele două investiții nu au fost lipsite de controverse. Restaurarea fortificației a iscat discuții cu privire la materialele folosite și la amenajarea lapidariului în incinta acesteia. În zona Porții de Est, amplasarea unor gabioane cu piatră naturală a fost criticată pentru felul în care a schimbat înfățișarea locului.

Specialiștii au explicat însă că aceste structuri erau necesare pentru stabilizarea terenului și protejarea drumului antic pavat și a monumentelor din apropiere. În ceea ce privește lapidariul, reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului au arătat că pavilioanele au rolul de a adăposti și de a prezenta publicului fragmentele arhitecturale din piatră, răspândite până atunci în sit.

Lucrările de pe Terasa a X-a au stârnit nemulțumiri și din cauza restricțiilor impuse turiștilor. Pentru desfășurarea intervențiilor, începând cu 4 mai 2026, programul de vizitare a Sarmizegetusei Regia a fost limitat la două–trei zile pe săptămână, în funcție de perioadă. Inițial, închiderea sitului de luni până vineri fusese anunțată până la sfârșitul lunii iunie, însă restricțiile au continuat și în timpul verii.

Măsura i-a nemulțumit pe proprietarii de pensiuni și pe localnicii de pe Valea Grădiștii, care au reclamat limitarea accesului în plin sezon turistic, când zona atrage cei mai mulți vizitatori.

Recent, Administrația Sarmizegetusa Regia a anunțat că restricțiile vor fi menținute pe tot parcursul lunii octombrie.

„Programul de vizitare al sitului Sarmizegetusa Regia, valabil din data de 25 septembrie și pe tot parcursul lunii octombrie 2026: sâmbătă–duminică: deschis; luni–vineri: închis. Programul redus din cursul săptămânii este impus de desfășurarea lucrărilor de restaurare și conservare de la Terasa a X-a”, a informat administrația sitului, într-un anunț publicat în 18 septembrie.

Lucrările la Terasa a X-a, influențate de vreme

Lucrările de pe Terasa a X-a nu au fost finalizate în termenul contractual din august. Alin Țambă, vicepreședintele CJ Hunedoara, a explicat în ce situație se află proiectul după închiderea axei de finanțare.

„Lucrările continuă. Se lucrează cât mai avem vreme bună. Noi acum tragem tare. Sperăm să-l terminăm acum, în octombrie, cel târziu, cu recepția finală la începutul lunii noiembrie. Asta sperăm. În august a fost undeva la 55%. Acum am depășit 80% executat, nu decontat. Urmează și decontul după ce le-ai executat”, a declarat Alin Țambă.

Potrivit vicepreședintelui CJ, prelungirea șantierului afectează și activitatea turistică din zonă, motiv pentru care administrația județeană urmărește finalizarea investiției înainte de iarnă.

„În 2026 îl vom termina. Eu așa am discutat cu toții, că îl vom finaliza. Chiar dacă finanțarea se poate prelungi, nu trebuie să-l prelungim, pentru că afectăm turismul din zonă. Când noi lucrăm pe Terasa X, situl trebuie să fie închis. Și nu mai vrem să-l închidem, vrem să-l terminăm anul acesta”, spune vicepreședintele CJ Hunedoara.

Întrebat despre finanțarea lucrărilor rămase, Țambă a susținut că situația s-a schimbat față de începutul lunii august.

„Atunci încă lucram pe contractul de finanțare din PNRR și ne concentram pe a termina cât mai mult. Dar, până la începutul lunii octombrie, situația finanțării s-a schimbat. La începutul lunii august, când am zis eu că le vom continua pe banii noștri, începusem discuțiile. Dar nu aveam certitudinea finanțării. Nu puteam să arunc o speranță degeaba. Ele vor continua, tot din fonduri europene”, afirmă acesta.

Întârzierile sunt puse de reprezentantul instituției pe seama perioadei necesare studiilor și avizelor, a condițiilor meteorologice și a dificultăților intervențiilor într-un sit UNESCO aflat la munte.

„E clar că studiile durează mult și avizele, în care avizatorii, specialiștii, se pun cap la cap, durează mult. Nu vreau să dau vina pe nimeni. Dar asta a făcut ca noi să semnăm contractul de finanțare în 2023 și să putem emite ordinul de începere a lucrărilor în 2025”, a declarat Alin Țambă.

Una dintre cele mai dificile intervenții a vizat zidul de beton care susține terasa, realizat în timpul amenajărilor din trecut.

„Zidul de beton care susținea Terasa X ne-a dat cele mai mari bătăi de cap, fiind necesare schimbări de soluții tehnice. A fost foarte greu, mai ales la părțile de drenaj, care nu se văd. Pentru că terasele, din cauza izvoarelor, se pot duce la vale. Dar problema a fost rezolvată”, susține acesta.

Terasa a X-a Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Pentru vizitatori, cea mai spectaculoasă schimbare anunțată va fi recompunerea unei coloane a templului, folosind elemente antice păstrate în sit.

„Sunt suficiente piese cât să ridicăm complet, la nouă metri, o coloană și să mai începem pe lat și pe lung, ca să dăm și o dimensiune, dar și o spațialitate a sitului, pentru a fi mai ușor de înțeles”, a explicat Alin Țambă.

Proiectul mai cuprinde conservarea plintelor și a tamburilor de andezit, a blocurilor de calcar și a zidurilor de susținere. Amenajarea prevede completarea plintelor până la patru rânduri a câte zece și recompunerea a 15 coloane, una întreagă și celelalte fragmentare.

Marele Templu de andezit a fost construit în secolul I d.Hr., pe locul unui edificiu sacru mai vechi, din calcar. Plintele sale, cu diametrul de peste doi metri și greutăți de câteva tone, susțineau coloanele unei construcții monumentale.

Configurația exactă a templului a făcut obiectul mai multor interpretări arheologice. Ultima intervenție amplă asupra monumentului avusese loc la începutul anilor ’80. Atunci au fost realizate consolidări ale teraselor, ziduri de sprijin din beton armat și amenajări pentru evacuarea apelor. Proiectul a fost întrerupt în 1982, înainte de finalizarea tuturor lucrărilor planificate. Aproape 50 de discuri din beton amplasate în sit în acea perioadă au fost îndepărtate în 2010, în urma unei dispoziții a Ministerului Culturii.

Fortificația, aproape de recepție după un șantier început în 2022

Proiectul de restaurare a incintei fortificate de la Sarmizegetusa Regia a ajuns la final, iar recepția lucrărilor este estimată pentru sfârșitul lunii octombrie.

„Este la 98%. La finalul lunii octombrie va avea loc recepția lucrărilor”, a explicat vicepreședintele CJ Hunedoara.

Alin Țambă a admis că inclusiv administrația județeană ar fi trebuit să estimeze mai bine timpul necesar unor asemenea lucrări, unde execuția poate fi încetinită de restricțiile impuse pentru protejarea vestigiilor și de transportul manual al materialelor.

„Nici noi n-am știut poate, la început, să dăm corect niște termene, dar nu se lucrează ca în centrul orașului. De asta eu nu ies să acuz nici ministere, nici Guvernul, că nu-i nici vina lor. Pur și simplu, noi n-am avut astfel de finanțări până acum. Noi de-abia acum facem primii pași pentru finanțări de modelul ăsta. Se lucrează greu, se lucrează manual. Gândiți-vă că au mutat mii de metri cubi de pământ manual, transportați în afara sitului, pe partea de jos, la 500 de metri distanță. Cărați cu roabe, pe dealuri. E foarte greu. Acolo se lucrează într-un anumit ritm, cu un anumit număr maxim de oameni. Fără utilaje, evident, nici măcar camionetă. Și, din păcate, durează”, a explicat Alin Țambă.

Începute în 2022, lucrările au vizat circa un kilometru de ziduri antice și vechile porți ale fortificației. Proiectul, estimat la 2,2 milioane de euro, a cuprins cercetări arheologice, amenajări ale terenului, restaurarea incintei militare și a acceselor, un nou traseu de vizitare, un lapidariu și un adăpost pentru turiști.

Fortificația vizibilă astăzi a fost ridicată, potrivit istoricilor, cel mai probabil în epoca romană, după demantelarea aproape totală a fortificației dacice. Zidurile sale se suprapun parțial peste traseul incintei mai vechi și păstrează elemente provenite din aceasta. Restaurarea recentă a urmărit și corectarea unor intervenții din anii ’80. Au fost îndepărtate straturile de blocuri din calcar de Podeni folosite atunci pentru înălțarea porților de est și de vest și au fost reparate zidurile incintei militare.

În apropierea Porții de Est, montarea unor gabioane cu piatră naturală a stârnit controverse privind noua înfățișare a zonei. Soluția a fost justificată de specialiști prin necesitatea prevenirii alunecărilor de teren și a protejării drumului pavat și a monumentelor din vecinătate.

Amenajările din fortificație sunt legate și de intervențiile de pe Terasa a X-a. Elementele de piatră căzute de pe această terasă pe Terasa a XI-a vor fi așezate în lapidariile realizate în incinta fortificată.

„Sunt lucrări durabile, sunt lucrări care suscită un interes foarte mare și din partea specialiștilor, arheologi și restauratori străini, care vin să vadă, să viziteze”, susține Alin Țambă.

Lucrările din Sarmizegetusa Regia ar putea continua în 2027, la un nou monument valoros. Atunci ar putea începe restaurarea drumului antic pavat, pentru care Țambă a indicat o finanțare de aproximativ 4,8 milioane de lei de la Institutul Național al Patrimoniului. Acesta a menționat și intenția de a pregăti un proiect pentru Terasa a XI-a.

Drumul Pavat ar putea intra în șantier

Lucrările din Sarmizegetusa Regia ar putea continua în 2027 cu restaurarea drumului antic pavat, care leagă fortificația de zona sacră. Proiectul, estimat în 2024 la aproape 7,3 milioane de lei, a fost depus pentru finanțare prin programul „Timbrul Monumentelor Istorice”, coordonat de Institutul Național al Patrimoniului. Pentru realizarea investiției, Consiliul Județean Hunedoara s-a asociat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și cu Asociația Monumentum.

Intervențiile propuse vizează un traseu de 171 de metri, între Poarta de Est și Terasa a XI-a, și urmăresc conservarea pavajelor antice, oprirea degradării acestora și îndepărtarea completărilor introduse la restaurarea din anii ’80. Blocurile de calcar de Podeni folosite atunci s-au deteriorat, în unele zone, mai puternic decât piesele originale. Proiectul prevede punerea în evidență a elementelor antice păstrate, pentru ca traseul dintre fortificație și temple să poată fi înțeles mai ușor de vizitatori.