„Supat” este corect în limba română. Explicația Academiei și ironia care a stârnit reacții online

Cuvântul „supat”, folosit pentru a desemna spațiul de sub pat, este corect în limba română și apare în dicționare de peste două decenii. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” a explicat, într-o postare publicată pe Facebook, de ce termenul nu este o invenție recentă și de ce se scrie într-un singur cuvânt.

„Supat” este un cuvânt corect în limba română. Foto: Shutterstock

Subiectul a stârnit discuții în mediul online, mai ales după ce unii utilizatori au descoperit termenul în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3), publicat în 2021.

„Supat este substantiv”, precizează reprezentanții institutului. Cuvântul este de gen neutru și are formele „un supat, două supaturi”. Poate fi articulat — „supatul” — și poate apărea în construcții precum „în supat”.

Instituția oferă și exemple din Dicționarul-tezaur al limbii române, inclusiv din folclor și din opera scriitorului Calistrat Hogaș. Unul dintre citatele prezentate este: „Căci cămășa i-am spălat-o, în supat i-am aruncat-o”.

Concluzia lingviștilor este formulată cu umor: „Așadar, cuvântul se declină. Nu se ascunde de gramatică”.

Institutul explică faptul că, deși cele două expresii au legătură ca origine și sens, ele îndeplinesc funcții gramaticale diferite.

În propoziția „Mingea căzuse sub pat”, cuvântul „sub” este prepoziție, iar „pat” este substantiv. În schimb, în enunțul „Am căutat mingea în supat”, termenul denumește un spațiu anume, cel dintre pat și podea.

Formarea cuvintelor prin alăturarea unor elemente nu este neobișnuită în română. Institutul amintește exemple precum „subsol”, „acasă”, „aseară”, „degrabă”, „deloc” și „deodată”.

„Supat” nu a fost introdus pentru prima dată în ediția din 2021 a DOOM. Termenul figura deja în ediția precedentă, publicată în 2005, fiind însoțit de mențiunea „popular”, care indică registrul de limbă în care este folosit.

„«Popular» indică registrul în care circulă cuvântul. Nu numărul de distribuiri de pe Facebook. Deși, între timp, supat a devenit popular și în acest al doilea sens”, au ironizat reprezentanții institutului.

Termenul este atestat și în texte mai vechi, inclusiv în opere semnate de Iordache Golescu, Negruzzi, Calistrat Hogaș și Mihail Sadoveanu.

Lingviștii au ținut să clarifice și rolul dicționarelor: acestea nu obligă vorbitorii să adopte anumite cuvinte, ci consemnează termenii folosiți în limbă, atunci când există suficiente dovezi pentru includerea lor.

„Un dicționar nu obligă pe nimeni să înlocuiască sub pat cu supat. El nu inventează cuvinte (și nici nu mută mobila...). Doar inventariază cuvintele pe care vorbitorii le-au lăsat prin limbă”, se arată în mesaj.

În încheiere, institutul a făcut referire și la alte cuvinte inventate în glumă pe internet, precum „sumasă”, „suscaun” și „sufarfurie”, explicând că simpla popularitate a unei glume nu este suficientă pentru ca un termen să fie inclus într-un dicționar.

„Puteți rămâne la sub pat. Dar nu vă supărați pe supat”, au încheiat reprezentanții instituției.