De ce se tem bugetarii să vorbească deschis la serviciu. Un studiu scoate la iveală problemele din instituțiile publice

Salariile atractive din anumite domenii și siguranța locului de muncă fac ca un post la stat să rămână dezirabil pentru mulți români. Accesul în administrație este însă dificil, nu doar din cauza restricțiilor privind angajările, ci și pe fondul neîncrederii în corectitudinea concursurilor.

Bugetarii recunosc că multe concursuri de angajare sunt făcute doar de ochii lumii Foto: eJobs

Peste jumătate dintre angajații din sectorul public cred că unele concursuri sunt organizate doar formal, cu rezultatul cunoscut dinainte, iar aproape trei sferturi spun că reorganizările din instituțiile lor nu au produs schimbări reale sau vizibile. În același timp, două treimi dintre bugetarii chestionați afirmă că angajații evită să-și exprime deschis opiniile de teama consecințelor profesionale. 

Peste jumătate dintre bugetari cred că unele concursuri sunt aranjate

Potrivit unui studiu realizat de centrul de formare APSAP, 54,7% dintre respondenți consideră că există concursuri de angajare la stat organizate doar formal, cu rezultatul stabilit dinainte. Dintre aceștia, 34,4% spun că asemenea situații apar uneori, iar 20,3% afirmă că se întâmplă frecvent.

Doar 26,6% dintre angajații chestionați susțin categoric că nu există concursuri de acest tip, ceea ce arată amploarea neîncrederii în procedurile de recrutare din administrația publică.

„Practic, aproape 55% dintre bugetari cred că cel puțin o parte dintre concursurile publice sunt teatru administrativ. Rezultatele indică astfel o problemă de încredere în sistemul de recrutare din administrația publică, în condițiile în care mai mult de jumătate dintre angajații chestionați pun sub semnul întrebării corectitudinea cel puțin a unei părți dintre concursuri”, subliniază Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.

Percepția diferă și în funcție de vechimea în sistem. Angajații care au petrecut mai mult timp în administrație tind să fie mai sceptici în privința corectitudinii concursurilor. Dintre cei cu peste 25 de ani de experiență în sectorul public, 35,9% spun că astfel de situații apar uneori, iar 22,7% afirmă că fenomenul este frecvent.

În rândul angajaților cu mai puțin de patru ani vechime, 29,9% spun că nu există concursuri de fațadă. Procentul scade la 23,8% în cazul celor care lucrează de peste 25 de ani în sistem.

Diferențe apar și în funcție de venit. Dintre bugetarii care câștigă peste 9.000 de lei pe lună, 33,9% afirmă că nu au observat concursuri organizate formal, cu rezultatul cunoscut dinainte. În cazul celor cu venituri sub 5.000 de lei, procentul este de numai 24,9%.

Altfel spus, angajații cu salarii mai mari neagă mai frecvent existența unor asemenea practici, în timp ce cei cu venituri mai mici manifestă mai multă neîncredere în modul în care sunt ocupate posturile publice.

Două treimi dintre bugetari spun că angajații se autocenzurează la serviciu

Problemele semnalate de angajații din sectorul public nu se limitează la recrutare. Studiul arată că mulți dintre respondenți percep și un climat profesional în care exprimarea opiniilor poate fi riscantă.

Astfel, 21,7% spun că angajații evită în foarte mare măsură să-și exprime deschis opiniile de teama unor consecințe profesionale, iar alți 20% afirmă că acest lucru se întâmplă în mare măsură. Pentru încă 24,5%, autocenzura există într-o anumită măsură.

În total, 66,2% dintre respondenți indică existența unei presiuni asupra libertății de exprimare la locul de muncă. Doar 11,8% spun că o asemenea problemă nu există deloc.

„Autocenzura profesională completează tabloul. O parte dintre bugetari spun că angajații evită «în foarte mare măsură» să spună deschis ce cred, de teama consecințelor profesionale, iar o altă parte spune «în mare măsură». Adunate cu cei care spun «într-o anumită măsură», rezultă că 66,2% din eșantion simte, la un nivel sau altul, o presiune reală asupra libertății de expresie la locul de muncă”, afirmă Bogdan Fârșirotu.

Rezultatele indică faptul că, pentru o parte importantă dintre angajații chestionați, exprimarea unor opinii critice la serviciu este asociată cu riscuri profesionale. Într-un astfel de climat, problemele interne pot fi mai greu de semnalat, iar deciziile conducerii pot fi contestate mai rar de către angajați.

Reorganizări de fațadă în aproape trei sferturi dintre instituții

Deși reorganizările administrative sunt prezentate drept soluții pentru eficientizarea instituțiilor publice, cei mai mulți dintre angajații chestionați nu spun că au observat schimbări concrete în urma acestora.

Potrivit studiului, 35,3% dintre respondenți afirmă că în instituțiile lor nu a existat nicio reorganizare reală. Alți 37,5% spun că reorganizarea a fost neutră și nu a produs schimbări resimțite în activitatea de zi cu zi.

În total, 72,8% dintre angajați fie nu au observat o reorganizare reală, fie consideră că aceasta nu a avut efecte vizibile asupra modului în care funcționează instituția.

Doar 6,8% dintre respondenți spun că reorganizarea a avut un impact pozitiv și a făcut activitatea mai clară și mai eficientă. În schimb, 20,4% afirmă că schimbările au făcut munca mai confuză și mai dificil de gestionat, de aproximativ trei ori mai mulți decât cei care au observat efecte pozitive.

Datele arată astfel că reorganizările nu sunt percepute automat ca reforme eficiente de către angajații care ar trebui să le aplice în activitatea de zi cu zi. În multe instituții, schimbările fie nu sunt resimțite, fie sunt considerate că au complicat procedurile și organizarea muncii.

Majoritatea cred totuși că administrația s-a îmbunătățit în ultimii cinci ani

În ciuda neîncrederii în concursuri și a nemulțumirilor legate de reorganizări, evaluarea generală a evoluției administrației publice este mai degrabă pozitivă.

45,6% dintre respondenți consideră că administrația s-a îmbunătățit ușor în ultimii cinci ani, iar 11,8% spun că îmbunătățirea a fost semnificativă. În total, 57,4% dintre angajații chestionați văd o evoluție pozitivă.

Alți 28,4% consideră că situația a rămas aproximativ la fel, în timp ce 14% spun că administrația s-a deteriorat.

Percepțiile sunt relativ apropiate între angajații cu funcții de conducere și cei aflați pe poziții de execuție. O îmbunătățire ușoară este menționată de 46,6% dintre respondenții cu funcții de conducere și de 45,5% dintre angajații de execuție.

Rezultatele conturează o imagine cu două perspective: pe de o parte, majoritatea respondenților observă o anumită evoluție pozitivă a administrației în ansamblu; pe de altă parte, atunci când sunt întrebați despre reorganizările concrete din propriile instituții, cei mai mulți nu identifică schimbări importante.

Salariile de la stat, cu aproape 7% peste cele din privat

În aprilie 2025, salariul mediu net din sectorul bugetar era de 5.948 de lei, față de 5.572 de lei în mediul privat, diferența fiind de 6,7%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Diferența s-a redus față de 2024, când salariul mediu net la stat era cu 12,8% mai mare decât în privat.

Diferențele variază însă în funcție de domeniul de activitate. În învățământ, salariul mediu net era de 5.840 de lei în sectorul public, comparativ cu 3.524 de lei în privat. În sănătate și asistență socială, media ajungea la 5.212 lei la stat și 4.227 de lei în mediul privat. În transport și depozitare, angajații din sectorul public câștigau în medie 6.655 de lei, față de 3.903 lei în privat. În schimb, în IT și comunicații, salariul mediu net ajungea la 10.640 de lei în mediul privat, comparativ cu 6.059 de lei în sectorul public. În editare și producție media, media era de 8.870 de lei în privat și 5.806 lei la stat.