Analiză Trump transformă o execuție într-un spectacol public. Un criminolog explică ce efecte poate avea asupra societății

Administrația Trump vrea ca execuția lui Nidal Hasan, programată pentru 3 decembrie, să fie transmisă în direct pe internet, o decizie fără precedent în ultimele decenii în SUA. Criminoloaga Lidia Stoica explică, pentru „Adevărul”, de ce pedeapsa capitală nu descurajează mai eficient criminalitatea decât închisoarea și avertizează că transformarea execuției într-un spectacol public riscă să normalizeze violența și să afecteze inclusiv percepția tinerilor asupra acesteia.

Donald Trump a aprobat executarea prin împușcare a lui Nidal Hasan Foto: arhivă

Administrația președintelui american Donald Trump a aprobat executarea prin împușcare a lui Nidal Hasan, programată pentru 3 decembrie 2026. Pe 8 octombrie, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat că execuția va fi publică, iar Pentagonul a confirmat ulterior că aceasta va fi transmisă în direct pe internet. Lidia Stoica, cercetătoare la Universitatea Hertfordshire, unde studiază metodele de renunțare la comportamentul infracțional, analizează pentru „Adevărul” efectele unei asemenea decizii asupra criminalității și societății.

De ce o execuție publică nu descurajează criminalitatea

Pete Hegseth a descris decizia prin expresia „no-brainer”, sugerând că ar fi una evidentă. Oficialul a justificat-o prin gravitatea faptelor atribuite lui Hasan, pe care l-a prezentat drept un islamist radical care și-a trădat țara, și prin necesitatea ca publicul să înțeleagă consecințele unor asemenea acțiuni.

Pentru Lidia Stoica, însă, transformarea unei execuții într-un spectacol public ridică probleme serioase, mai ales în contextul unui stat care se revendică de la valorile democratice. Criminoloaga atrage atenția și asupra situației persoanei care urmează să fie executată, descrisă ca fiind paralizată și aflată într-un scaun cu rotile.

Dincolo de dimensiunea morală a deciziei, cercetătoarea pune sub semnul întrebării eficiența unei asemenea pedepse în prevenirea infracțiunilor.

„Execuția publică nu descurajează criminalitatea; pedeapsa capitală nu previne mai mult decât încarcerarea”, explică aceasta. În opinia sa, violența exercitată de stat poate avea chiar efectul contrar celui urmărit, contribuind la normalizarea violenței în societate.

Criminoloaga vorbește despre așa-numitele tehnici de neutralizare, prin care autorii unor infracțiuni încearcă să-și justifice faptele, susținând, de exemplu, că victimele ar fi meritat ceea ce li s-a întâmplat. Un mecanism similar poate apărea atunci când statul justifică uciderea unei persoane prin gravitatea faptelor acesteia.

În acest fel, granița dintre violența considerată acceptabilă și cea condamnată riscă să devină tot mai neclară. Iar impactul este cu atât mai important cu cât statul are puterea de a influența normele sociale și de a stabili ce forme de pedeapsă sunt considerate legitime.

„Când un act de violență este comis de către stat, are un impact mult mai mare la nivel social decât atunci când este comis de o persoană”, avertizează Lidia Stoica.

De ce acum? Avertisment privind extinderea violenței de stat

Ea consideră că decizia trebuie privită și în contextul mai larg al acțiunilor autorităților americane. Stoica amintește că în SUA nu ar mai fi avut loc o asemenea execuție publică din anii 1940 și pune sub semnul întrebării motivele pentru care administrația alege să recurgă la această practică în prezent.

Experta face o paralelă cu acțiunile agenților Serviciului pentru Imigrare și Vamă (ICE), inclusiv cu cazurile de omor în care au fost implicați agenți ai instituției și în urma cărora, potrivit acesteia, nu au existat încă repercusiuni. În interpretarea sa, execuția publică ar reprezenta o escaladare a violenței exercitate de stat.

Un alt motiv de îngrijorare este modul în care autoritățile pot defini, în timp, persoanele considerate trădătoare sau demne de pedepse extreme. Cercetătoarea amintește de discursurile îndreptate împotriva antifasciștilor și atrage atenția asupra riscului ca puterea să stabilească tot mai larg categoriile de persoane considerate periculoase.

„Cum definește statul un trădător de țară continuă să fluctueze”, subliniază ea, avertizând că justificarea unei execuții publice poate deschide calea unor interpretări tot mai extinse ale faptelor care ar merita o asemenea pedeapsă.

În plus, Lidia Stoica invocă avertismente formulate la nivelul Organizației Națiunilor Unite cu privire la transmiterea în direct a unei execuții. Potrivit criminoloagei, o asemenea practică ridică probleme grave în raport cu interdicția torturii și cu respectarea demnității umane.

Influența SUA asupra extremei drepte din Europa

Decizia administrației americane ar putea avea ecouri și în Europa, consideră cercetătoarea, în condițiile în care evoluțiile politice din Statele Unite pot influența discursul partidelor de extremă dreapta de pe continent.

Lidia Stoica amintește că liderul AUR, George Simion, a susținut că inamicii ar trebui executați în piața publică. În opinia sa, asemenea declarații trebuie analizate și prin prisma riscului ca discursul politic să legitimeze forme extreme de pedeapsă și de violență.

Criminoloaga avertizează că ascensiunea extremei drepte în Europa face cu atât mai importantă examinarea consecințelor unor astfel de mesaje. Ea consideră că trebuie împiedicată normalizarea ideii că adversarii sau persoanele catalogate drept inamici ar putea fi supuse unor pedepse violente exemplare.

Cum poate fi prevenită violența

În locul pedepselor menite să producă un impact public puternic, Lidia Stoica pledează pentru măsuri care să reducă efectiv violența și să prevină comiterea infracțiunilor.

Criminoloaga invocă exemplul Canadei, unde rata omuciderilor ar fi scăzut după renunțarea la pedeapsa capitală. Ea subliniază însă că prevenirea violenței trebuie înțeleasă și prin prisma efectelor sociale ale dezumanizării.

Atunci când o persoană sau o categorie de oameni este prezentată ca fiind lipsită de valoare ori ca meritând să fie supusă violenței, devine mai ușor ca asemenea acțiuni să fie justificate. Acest mecanism poate influența inclusiv persoanele care au deja o predispoziție spre comportamente violente, accelerând procesul de legitimare a agresiunii.

„Nu poți să reduci violența prin acte de violență comise de stat”, afirmă cercetătoarea.

Ce le recomandă părinților în privința transmisiunii

Posibilitatea ca execuția să fie urmărită în direct pe internet ridică și problema expunerii copiilor și adolescenților la imagini violente. Lidia Stoica recunoaște că părinții nu vor putea controla întotdeauna ce conținut accesează copiii lor, mai ales atunci când aceștia au acces la internet.

În schimb, adulții pot pregăti copiii pentru a înțelege și a procesa asemenea evenimente prin discuții deschise, adaptate vârstei. Mesajul esențial, spune criminoloaga, este că transformarea uciderii unei persoane într-un spectacol public nu trebuie tratată ca un fapt normal, indiferent de faptele pentru care aceasta este pedepsită.

Cercetătoarea atrage atenția și asupra rolului mediului familial în formarea raportării copiilor la violență. Normalizarea agresiunii poate avea loc nu doar prin mesajele publice, ci și în familie, motiv pentru care recomandă creșterea copiilor fără pedepse fizice.

În opinia sa, apropierea dintre părinți și copii și disponibilitatea de a discuta despre evenimente dificile pot contribui la dezvoltarea unei atitudini critice față de violență, inclusiv atunci când aceasta este prezentată ca fiind justificată de autorități.