Revenit din Basarabia, să vă povestesc, aşa, o situaţie tipic Basa şi specifică Estului postcomunist. Între mine – simplu cetăţean – şi foştii bandiţi ajunşi oligarhi şi deveniţi mari oameni de afacere şi/sau politicieni există o mulţime de legături. Avem aceeaşi şcoală, istorii şi cunoştinţe comune, pături sociale destul de apropiate sau care se intersectau, rădăcini comune etc.
Revin la decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău, prin care alegerea preşedintelui Republicii Moldova se va face, din nou, prin votul direct al cetăţenilor.
M-am
înşelat, recunosc: micul grup de oligarhi refugiaţi în Germania
de represaliile lui Plahotniuc s-a dovedit mai tare decât
Plahotniuc. În consecinţă, Andrei Năstase (cel susţinut de „refugiaţii“ din Germania, care fac legătura între
UCD-UCS şi partidul Maiei Sandu) a câştigat turul al II-lea al
alegerilor pentru Primăria Chişinăului.
Au trecut şi alegerile pentru Primăria Chişinău. Cu bine. Capitala
Republicii Moldova nu a căzut în braţele socialiştilor pro-ruşi ai
preşedintelui Igor Dodon, ci a rămas la opoziţia pro-europeană din
stradă.
Andrei Năstase a reuşit să câştige primăria Chişinăului, deşi nimeni nu-i dădea vreo şansă în faţa binomului oligarhic Plahotniuc-Dodon. Au contat enorm campania din teren şi sistemul electoral în două tururi. Rezultatul transmite în primul rând mesajul că Plahotniuc nu poate subordona întreaga ţară. În al doilea rând, oferă speranţa că în toamnă, la parlamentare, Republica Moldova poate reveni pe calea europeană. La toamnă sau niciodată.
Pe 27 noiembrie 2017, Larics publica un material intitulat „«Regele» Dodon este mort. Soluţia nucleară: alegeri anticipate în Chişinău“.
Punctul de plecare era eşecul socialiştilor lui Dodon la referendumul
de la Chişinău din 19 noiembrie pentru demiterea primarului Dorin
Chirtoacă, care nu au reuşit să aducă la urne cele 30% necesare pentru
a-l valida (au adus doar 110.512 de cetăţeni, respective 17,54%).
Suntem în aceste zile în faţa unei noi întâlniri în format 5+2 la Roma,
de această dată. O întâlnire care se desfăşoară după ce s-au făcut
compromisuri importante şi s-a avansat substanţial pe direcţia
satisfacerii „paşilor mici“, în condiţiile unei prezenţe controversate,
ca să nu zic de-a dreptul nocive, a ambasadorului Scanlon ca şef al
misiunii OSCE la Chişinău, pe ultimii metri, dar şi prin aportul lui
Ultimul tur
al alegerilor pentru Primăria Chişinăului va consemna, în opinia mea,
penultimul act al desprinderii Republicii Moldova de pe orbita europeană.
De la o vreme încoace, toate alegerile în Republica Moldova, inclusiv cele locale, au o pronunţată componentă geopolitică. Desigur, unii politicieni de pe Bâc au profitat excesiv de pe urma acestui fenomen, exploatând la maxim clivajul orientării externe a ţării, facând astfel un deserviciu promotorilor oneşti ai vectorului integrării europene.
Alegerile
locale anticipate la nivelul oraşului Chişinău au predat lecţii fără precedent
atotcunoscătorilor, dar şi ucenicilor vrăjitori care vehiculează şi planifică
fără a ţine cont de realităţile din jur, de cetăţeni şi de aspiraţiile lor.
Evenimentele sunt calificate de sociologi drept singularităţi şi evoluţii
unice.
Ion Ceban şi Andrei Năstase sunt cei doi candidaţi care pornesc în bătălia pentru Chişinău în turul II. Aparent cu şanse egale, Ion Ceban este cu puţin în faţă datorită faptului că Andrei Năstase s-ar putea să nu urnească integral electoratul unionist.
Premierul Filip a spus-o în The Guardian.
Cu subiect şi predicat. Pentru guvernul de la Chişinău, Unirea cu România este exclusă. Sigur, toţi ştiau asta, chiar şi cei care se
prefăceau că nu ştiu. Era o minciună frumoasă, o „ambiguitate
constructivă“, cum ar numi-o, pedant, analiştii. Şocul declaraţiilor din
publicaţia britanică ale prim-ministrului moldovean vine din altă
parte: a încălcat o linie roşie de comunicare.
Preşedintele-plagiator
Igor Dodon a mulţumit, recent, trupelor ruse din Transnistria,
pentru „contribuţia lor la evitarea vărsării de sânge”.
Păstrând
proporţiile, a fost ca şi cum preşedintele Hacha al Cehoslovaciei
ar fi mulţumit, în 1939, trupelor naziste pentru că „au protejat”
ce mai rămăsese din ţara sa şi... au contribuit la evitarea
vărsării de sânge.
La Chişinău are loc încleştarea pentru alegerile anticipate pentru
câteva primării. Bătălia administrării capitalei Chişinău, Bălţiului, a
doua localitate ca importanţă din Republica Moldova şi a câtorva alte
orăşele şi comune ar părea nerelevantă, în anul care a rămas până la
alegerile la termen.
De fiecare dată, pe 7 aprilie, cetăţenii Republicii Moldova fac bilanţul
progreselor pe care le-a făcut ţara după protestele tinerilor din
aprilie 2009, cunoscute în occident ca şi „Revoluţia Twitter“.
Oferta
Ucrainei, de a permite transferul Armatei a 14-a din Transnistria în
Rusia printr-un coridor garantat, este un adevărat turnesol.
Primăria capitalei Republicii Moldova este vitală pentru România şi politica sa unionistă, declarată şi asumată public prin decizia istorică a parlamentului adoptată pe data de 27 martie 2018.
A fost o săptămână specială în Republica Moldova şi pentru întreaga
Românie. A fost ziua de 27 martie, ziua Centenarului Unirii Basarabiei
cu România. Un motiv de reflecţie pentru ceea ce s-a întâmplat acum un
secol, dar mai ales asupra zilei de 27 martie şi a perspectivelor
Republicii Moldova.
Doi candidaţi unionişti s-au declarat înscrişi la acest moment în cursa pentru ocuparea postului de primar al capitalei celui de al doilea stat românesc, Chişinău. Un vis s-a spulberat: cel al unioniştilor "Uniţi", care nu se "canibalizează" pentru o bucată cât mai importantă din "ciolan".
Despre organizarea Marşului Centenar (devenit ulterior Marea
Adunare Centenară) se ştia pe la începutul lunii februarie 2018, când
organizatorii lansaseră campania online de promovare.
Ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, s-a aflat într-o vizită
oficială în Republica Moldova în februarie. Într-o conferinţă de presă comună, ministrul Apărării Eugen Sturza a mulţumit omologului său şi guvernului român pentru sprijinul acordat în modernizarea şi dezvoltarea cadrului juridic în domeniul
Marţi, 27 martie 2018, la Hotel Capitol, în Bucureşti, va avea loc o recepţie dedicată aniversării împlinirii unui veac de la unirea Basarabiei cu România, o acţiune iniţiată de Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică. 70 de conaţionali, seniori militari, experţi în securitate internaţională şi jurnalişti vor fi prezenţi la acest eveniment.
