Comratul a trimis o scrisoare lui Recep Erdogan: Chișinăul ar bloca alegerile din Găgăuzia

Comratul a semnat o declarație prin care îndeamnă Chișinăul să nu blocheze votul din Găgăuzia. Mai mult, Adunarea Populară, adică puterea legislativă locală, a transmis și o scrisoare liderului de la Ankara, Recep Erdogan, prin care îi solicită să intervină în această situație. 

Comratul cere sprijinul președintelui Turciei. FOTO: EPA EFE

 „În weekend, ne-am adresat direct președintelui Republicii Turcia, domnul Erdogan, solicitând să fim primiți pentru discuții. Am depus eforturi în acest sens, întrucât Republica Turcia ne-a oferit sprijin timp de 35 de ani. Din informațiile mele, scrisoarea a ajuns la el, iar noi așteptăm răspunsul”, a afirmat Nicolae Ormanji, președintele interimar al Adunării Populare din Găgăuzia, în cadrul ședinței extraordinare din data de 22 aprilie a structurii.  

Totodată, membrii Adunării Populare au semnat o declarație prin care îndeamnă Chișinăul să nu blocheze votul din regiunea pro-rusă Găgăuzia.

Îndemnul vine după ce, în data de 3 aprilie, Curtea de Apel Sud, la solicitarea Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, a dispus suspendarea hotărârilor Adunării Populare privind aprobarea componenței nominale a Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, precum și a celei referitoare la organizarea alegerilor stabilite pentru 21 iunie.

Prin declarație, semnatarii, adică membrii Adunării Populare, califică această situație drept o ,,continuare a practicii de intervenție în competențele constituționale și legale ale autonomiei, având drept scop perturbarea sau blocarea formării organului reprezentativ suprem al Găgăuziei”.

,,Potrivit articolului 111 din Constituția Republicii Moldova, Găgăuzia este o unitate autonomă cu statut special, care își soluționează independent problemele de dezvoltare politică, economică și culturală. Conform articolelor 1, 2 și 12 din Legea nr. 344/1994, autonomia are garantate propriile competențe, iar Adunarea Populară deține competență exclusivă în organizarea autorității publice interne, inclusiv a procesului electoral.Prin urmare, orice acțiuni ale autorităților centrale sau ale structurilor subordonate acestora, care împiedică organizarea și desfășurarea alegerilor în Găgăuzia, constituie o atingere nu doar asupra hotărârilor Adunării Populare, ci și asupra esenței statutului autonom”, se arată în declarație.

De asemenea, Adunarea Populară a Găgăuziei s-a adresat instanțelor ,,să asigure examinarea imparțială și rapidă a litigiilor”, iar Executivului ,,să înceteze practicile de intervenție și să nu împiedice desfășurarea alegerilor”, precum și Parlamentului moldovean ,,să respecte statutul special al Găgăuziei și să nu admită blocarea alegerilor”.

,,Adunarea Populară subliniază că suspendarea actelor administrative privind organizarea alegerilor nu trebuie utilizată ca instrument de blocare a procesului electoral. Astfel de măsuri trebuie să fie excepționale și proporționale, fără a priva cetățenii de dreptul de a-și alege reprezentanții. Contestarea sistematică a actelor privind alegerile creează incertitudine juridică, destabilizează instituțiile publice și subminează încrederea cetățenilor în democrație. Adunarea Populară afirmă că dreptul cetățenilor la alegeri libere nu poate depinde de voința autorităților centrale și că alegerile trebuie organizate în termene rezonabile, fără obstacole artificiale”, conform actului menționat. 

Niciuna dintre instituțiile vizate de la Chișinău nu a venit cu un punct de vedere în acest caz.

Mandatul Adunării Populare a expirat, iar votul urma să aibă loc în data de 16 noiembrie 2025. Ulterior, acesta a fost reprogramat pentru 22 martie anul curent, însă organizarea alegerilor a devenit imposibilă după ce magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) de la Chișinău au suspendat executarea hotărârii privind numirea membrilor organului electoral din Găgăuzia.

Responsabilii Comisiei Electorale Centrale (CEC) au subliniat că scrutinul trebuie organizat în conformitate cu prevederile Codului electoral al Republicii Moldova, care stipulează constituirea Consiliului Electoral Central, ci nu a Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei.

Între timp, Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale (CC) să verifice constituționalitatea unor prevederi din legea care reglementează organizarea alegerilor în autonomia găgăuză.