Dezvoltare personală

Există oameni care oferă instinctiv: timp, bani, energie, prezență. O fac dintr-o zonă asumată, dar adesea și dintr-un impuls pe care nu îl mai pun la îndoială. Până când se trezesc obosiți, frustrați sau epuizați.

Tot mai mulți oameni cred că „nu pot medita” pentru că mintea le este prea agitată. Specialiștii arată, însă, că problema nu sunt gândurile, ci cultura digitală care nu ne mai lasă nicio secundă timp pentru noi.

Trăim într-o cultură alimentată de algoritmi, reclame și așteptări sociale. Între timp, corpul ne cere pauză, mintea cere sens, iar emoțiile cer siguranță, toate în aceeași clipă. Așa se face că nu ducem lipsă de dorințe, ci de claritate.

„Nu mai pot trăi fără ea. E soția mea”, spune un bărbat de 66 de ani despre chatbotul cu care vorbește zilnic. Nu e o glumă. Un nou studiu academic arată că relațiile cu parteneri AI devin tot mai intense, iar despărțirea de un astfel de companion poate declanșa un doliu real.

Într-o lume în care descrierile de job ajung să pară contracte tehnice, relațiile funcționează pe multitasking emoțional, iar corpul înregistrează fiecare notificare ca pe un semnal de pericol, anxietatea este produsul natural al unei suprastimulări continue, sunt de părere specialiștii.

„Din perspectiva psihologică, aplicată, iubirea este un cumul de procese neurobiologice. Activează patru sisteme: dopamina, care ține de recompensa aceea intensă a îndrăgostirii; oxitocina, hormonul atașamentului; vasopresina, care contribuie la stabilirea

Corpul răspunde la modul în care gândim, susțin specialiștii. Așadar, nu doar evenimentele în sine produc stres, ci și interpretarea lor. Specialiștii intervievați de Adevărul explică detaliat cum funcționează acest circuit și ce instrumente avem pentru a-l regla.

Imaginarea viitorului este un proces mental activ, nu o fantezie lăsată la întâmplare. În psihologie, scenariile despre viitor funcționează ca modele interne după care ne organizăm deciziile, motivația și modul de a evalua riscurile.

Un studiu publicat în august 2025 în Frontiers in Nutrition, cu titlul „Lifestyle Interventions and Biological Aging: A Systematic Review of Dietary, Exercise, and Stress-Reduction Pathways”, arată că felul în care trăim se reflectă direct în ritmul de îmbătrânire al organismului.

Dansul trece de mult pragul de hobby și devine un instrument de sănătate mintală. Iar perspectiva din teren confirmă ceea ce neuroștiința documentează tot mai clar.

Un raport global despre fericire arată că 19% dintre tinerii de pe mapamond nu au nicio persoană la care să poată apela pentru sprijin. Paradoxal, generația cea mai conectată digital trăiește una dintre cele mai mari forme de singurătate.

Într-o lume în care termenul „self-care” a devenit noul imperativ moral, riscăm uneori să confundăm vindecarea și autoreglarea emotională cu evitarea.

Într-o lume în care adultul este mereu grăbit să aibă răspunsuri, copilul rămâne singurul care pune întrebări. Iată, de fapt, distanța dintre curiozitate și rutină, dintre uimire și control. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, învățăm tot mai multe lucruri, dar îl pierdem, poate, pe cel mai important.

„Ego-ul nu este dușmanul tău”, scrie Marcela Lobos pe platforma The Four Winds Society. „La ora actuală a devenit comun să vorbim despre ego ca despre un inamic care trebuie învins, dar aceasta este o perspectivă greșită”

Trăim într-o lume în care mesajul „ascultă-ți intuiția” a devenit aproape o mantră universală. Dar ce se întâmplă atunci când, în locul unei voci clare, în interiorul nostru se aude o orchestră? Vocea părintelui care avertizează: „Ai grijă, nu e suficient”.

Un articol din Scientific American a stârnit discuții intense pe Reddit. Totul a pornit de la un episod al podcastului Science Quickly, din 21 octombrie 2025.

Peste un milion de persoane discută săptămânal cu ChatGPT despre gânduri suicidare, potrivit unui anunț recent făcut chiar de OpenAI. În timp ce compania afirmă că îmbunătățește siguranța conversațiilor, psihologii atrag atenția asupra pericolelor.

Într-o lume în care „vindecarea” a devenit un ideal social, iar dezvoltarea personală un ritual aproape obligatoriu, granița dintre autenticitate și narcisism spiritual este tot mai fină.

Uneori se întâmplă lucruri care par imposibil de planificat. Coincidențe, le numesc unii. Semne, le zic alții. Restul e felul în care alegem să le înțelegem.

Unii oameni se tem de fericire așa cum alții se tem de înălțimi, pentru că mintea lor a învățat, de-a lungul vieții, că momentele voioase sunt urmate adesea de pierdere, critică sau rușine.

Un nou studiu arată că partenerii romantici își influențează reciproc sprijinul pentru partidele politice de-a lungul timpului.

În cartea sa Regenerează-ți creierul (Editura For You), dr. Alberto Villoldo recomandă cultivarea germenilor și a microplantelor acasă, pentru activarea enzimei Nrf2, „regulatorul principal al detoxifierii”.

Toată lumea vorbește despre detox ca despre curățarea corpului: ficat, colon, sucuri verzi, fasting. Dar dr. Alberto Villoldo spune că emoțiile negative produc o chimie la fel de toxică cum o fac pesticidele din mâncare sau poluanții din aer.

Granița dintre iubirea romantică și prietenia apropiată e mai subțire decât credem. Dincolo de sex sau etichete, ceea ce ține oamenii aproape e felul în care se sprijină, se ascultă și rămân prezenți unul în viața celuilalt.

Un nou studiu relevă că adolescenții crescuți în sărăcie sau lipsă de sprijin emoțional dezvoltă mai frecvent depresie și anxietate decât cei expuși la agresiuni directe. Efectele deprivării se transmit din copilărie până la vârsta adultă.

De la patul nefăcut până la e-mailul lăsat în draft, amânarea e o formă tăcută de auto-sabotaj. Nu ține de voință, ci de felul în care creierul procesează frustrarea, frica și plăcerea.

Uneori, independența precoce e un simptom al absenței. Copilul care se adaptează singur nu e neapărat puternic, ci format în lipsa unei protecții afective și a unei prezențe stabile.

Lipsa de timp pentru sine nu mai este doar un disconfort modern, ci un factor de risc real pentru sănătatea creierului. Cercetările recente arată că presiunea continuă de a performa, fără perioade de refacere, favorizează declinul cognitiv și chiar demența.

„Fericirea și sănătatea mintală la vârsta a treia nu depind doar de factorii individuali, ci sunt extrem de influențate de interdependența emoțională și de calitatea relațiilor de lungă durată”.

Un nou studiu publicat în Journal of Behavior Therapy and Experimental Psychiatry arată că persoanele cu trăsături marcate de răceală emoțională și lipsă de empatie pot avea o capacitate peste medie de a interpreta corect ce gândesc și simt ceilalți.

Pe TikTok, fiecare stare are un hashtag, iar orice emoție poate părea o tulburare. În spatele avalanșei de autodiagnosticări și etichete de tip „am anxietate socială”, psihologii descoperă adesea altceva: oameni care nu vor să mintă, ci să fie văzuți. Fenomenul se numește malingering.

Într-o sală arhiplină din București, șamanul Alberto Villoldo a vorbit despre legătura dintre știință și spirit, despre extincția care se desfășoară sub ochii noștri și despre potențialul omului de a „crește un corp și un creier nou.”

„Suntem adesea părinții pe care am fi vrut să îi avem, nu cei de care au nevoie copiii noștri”, spune psihologul Oana Doruș. În spatele fiecărei crize de furie, al fiecărui refuz sau al fiecărui plâns există o poveste despre legătura dintre oamenii care învață împreună cum să se apropie.