Cum să nu mai pierzi bani din cauza deciziilor luate pe repede înainte

De ce acceptăm primul preț care ni se oferă, ne mulțumim cu o mărire salarială mai mică sau alegem o variantă „sigură”, chiar dacă știm că ne dezavantajează pe termen lung? 

Sursă foto: Pixabay

Un studiu recent, publicat în revista Cognitive Science și citat de Psy Post, arată că oamenii aleg adesea certitudinea, chiar și atunci când știu că asta îi costă. Motivul? Nu suportă incertitudinea.

De ce graba ne costă mai mult

Economiștii Chris Dawson și Samuel G. B. Johnson arată că, de regulă, nu ne sperie doar posibilitatea primirii unui rezultat negativ, ci și perioada de așteptare până la acel rezultat. Zilele sau săptămânile în care ne întrebăm constant „ce se va întâmpla?” pot deveni mai greu de suportat decât pierderea în sine.

Autorii disting două tipuri de emoții. Pe de o parte, cele reactive - pe care le simțim după ce se întâmplă ceva, precum bucuria unui câștig sau frustrarea unei pierderi. Pe de altă parte, cele anticipative: speranța că va ieși bine sau teama că va ieși prost. Studiul arată că dezechilibrul apare exact între aceste două.

Pentru a testa ipoteza, cercetătorii au analizat date din Marea Britanie care au urmărit aproximativ 14.000 de persoane între 1991 și 2024. Ei au comparat așteptările financiare ale participanților cu nivelul lor de bunăstare psihologică - adică felul în care îi afectează anticiparea unui rezultat bun sau rău.

Potrivit studiului, anticiparea unei pierderi ne afectează de peste șase ori mai mult decât anticiparea unui câștig. Practic, ne gândim mai mult la ce ar putea merge prost decât la ce ar putea ieși bine și ajungem să trăim scenariul în avans.

De ce se întâmplă asta? Pentru că incertitudinea ne consumă mai mult decât credem. Un angajat acceptă o mărire de salariu mai mică decât ar merita, doar ca să nu mai stea în tensiunea negocierii. Cineva cumpără primul produs care i se potrivește „suficient”, fără să îll mai compare cu altele, pentru că a obosit să analizeze. Altcineva rămâne la un job care nu îl mai satisface, pentru că nu știe ce urmează dacă pleacă - iar nesiguranța i se pare mai dificilă decât nemulțumirea actuală.

Unii oameni amână analize sau investigații nu pentru că nu vor să afle adevărul, ci pentru că nu suportă stresul până vine rezultatul. La fel se întâmplă și în viața de zi cu zi: mulți aleg o soluție mai slabă, dar clară, doar ca să scape mai repede de tensiune.

Partea bună este că acest obicei poate fi ținut sub control. Primul pas este să înțelegem ce ne împinge, de fapt, să decidem în grabă. De multe ori, nu fugim de risc, ci de starea pe care ne-o dă nesiguranța. Așa că, înainte de o decizie luată sub presiune, merită să ne întrebăm simplu: aleg ce e mai bine sau doar vreau să scap cât mai repede de stres?

Soluția nu stă în tehnici complicate, ci adesea într-o simplă pauză. De aceea, specialiștii recomandă să ne impunem o regulă clară: nicio decizie importantă luată pe loc, la cald sau pe fond de stres. Fie că e vorba de o ofertă de muncă, de o achiziție majoră sau de o negociere, amânarea răspunsului ne ajută să ne detașăm de tensiunea momentului.

Cei care reușesc să tolereze mai bine perioada de nesiguranță au, în final, cel mai mult de câștigat. Pentru că adevărata pagubă nu vine din riscul pe care ni-l asumăm, ci din graba cu care suntem dispuși să plătim doar ca să cumpărăm puțină liniște.

Și totuși, poate că incertitudinea nu e dușmanul nostru

Există și o altă perspectivă asupra incertitudinii, una care vine nu din lumea economiei, ci din spiritualitate. Sadhguru, unul dintre cei mai populari gânditori spirituali contemporani, susține că nu incertitudinea e problema, ci faptul că ne-am pierdut capacitatea de a o trăi ca pe ceva firesc.

Într-o conferință, el le-a pus o întrebare studenților: de ce un film de suspans e bun? Tocmai pentru că nu știi ce urmează. Intri în sală cu o mulțime de presupuneri, toate se dovedesc greșite rând pe rând, iar la final ieși spunând „ce film extraordinar". Nimeni nu iese mulțumit dintr-un film în care „a ghicit” tot ce urma să se întâmple.

„Practic, ceea ce spuneți este că, dacă toate predicțiile voastre se dovedesc greșite, e minunat. Dacă toate se adeveresc, nu e bun. Atunci ce e greșit cu viața voastră? Viața voastră e fantastică", spune Sadhguru. „Singura problemă e că v-ați pierdut capacitatea de a vă bucura de suspans."

Faptul că nu știm ce urmează nu este un defect, ci una dintre cele mai interesante părți ale vieții, punctează el. „Nu știți ce se va întâmpla în următoarele cinci minute - și asta e un lucru extraordinar”, spune acesta. Dacă am ști totul dinainte, viața ar deveni complet previzibilă și, în cele din urmă, plictisitoare.

Cu toate acestea, oamenii încearcă constant să facă exact opusul: să controleze rezultatul înainte să înceapă procesul. „Vreți să știți finalul înainte să jucați jocul. Practic, încercați să vă aranjați viața dinainte”, mai spune Sadhguru.

Uneori, această nevoie de control ajunge în zone absurde. El ironizează tendința de a apela la certitudini artificiale: „Nu știi ce urmează? Nici astrologul tău nu știe ce i se va întâmpla în următoarele zece minute, dar îți spune ție cum îți va arăta toată viața.”

Nu spune însă că nu ar trebui să ne pese de viitor, ci că fixarea obsesivă pe rezultat creează mai multă anxietate decât rezolvă. Ne construim în minte o versiune despre cum „ar trebui” să iasă lucrurile, iar apoi trăim cu teama că realitatea nu o va respecta.

De aici apare și tensiunea despre care vorbește și studiul: nu incertitudinea în sine este problema, ci felul în care reacționăm la ea.

Sadhguru propune o schimbare de perspectivă: în loc să încercăm să controlăm rezultatul, ar trebui să ne concentrăm pe proces. „Nu vă mai întrebați obsesiv ce va ieși. Concentrați-vă pe ce faceți acum. Dacă viața voastră este trăită intens și conștient, rezultatul va avea sens, indiferent care este acesta.”

De asemenea, subliniază că, în esență, viitorul este oricum imprevizibil. „Ați venit aici fără nimic și veți pleca fără nimic. Întrebarea nu este ce veți obține, ci cât de intens trăiți ceea ce aveți acum,” conchide Sadhguru.