Motivele din spatele relațiilor extraconjugale. Specialist: „Poate funcționa ca un refugiu”
0Relațiile extraconjugale nu apar, de regulă, dintr-o decizie luată din senin. În spatele lor se află, de multe ori, nevoi emoționale neîmplinite, nesiguranțe vechi și un compromis interior care face ca o relație incompletă să pară, totuși, acceptabilă pentru cei implicați.

„Relațiile extraconjugale nu apar în vid și nici nu pot fi reduse la stereotipuri simpliste despre «ispită» sau «imoralitate»”, explică Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, pentru „Adevărul”.
Din perspectiva sa, un prim factor este stima de sine. Unii oameni care acceptă rolul de amanți nu se consideră neapărat lipsiți de valoare, dar pot avea convingeri precum „nu sunt suficient de bun” sau „trebuie să lupt ca să fiu ales”. În timp, aceste idei pot duce la idealizarea partenerului indisponibil, la ignorarea propriilor nevoi și la atașarea de momentele rare de apropiere, care ajung să întrețină speranța.
Tipare vechi, relații noi
Un alt element important, spune psihoterapeutul, este mediul familial. Cei crescuți în contexte în care iubirea a fost inconsistentă, condiționată sau marcată de infidelitate pot ajunge să repete, la maturitate, scenarii emoționale familiare, chiar dacă sunt disfuncționale. „În astfel de cazuri, relația cu un partener indisponibil nu este trăită neapărat ca o alegere irațională, ci ca o formă de familiaritate emoțională”, spune specialista.
Conform declarațiilor sale, și relațiile extraconjugale apar, uneori, pe fondul unor goluri deja existente în cuplu. O parte din cei implicați nu își propun din start o aventură, dar ajung acolo într-o perioadă de singurătate, frustrare sau detașare emoțională. „În acest sens, relația din afara cuplului poate funcționa ca un refugiu, chiar dacă este instabilă și dureroasă pe termen lung”, mai spune Laura Găvan.
Nevoia de validare
De asemenea, pentru unele persoane, relația cu un partener indisponibil aduce și o formă de validare, crede specialista, pentru ca se creează impresia unei conexiuni speciale, chiar dacă, în realitate, această validare este selectivă și nesigură. Tocmai de aceea, adaugă aceasta, se poate crea un cerc vicios între speranță, anxietate și menținerea relației, în ciuda frustrării care se acumulează.
„În același timp, apar și justificări care reduc disconfortul moral sau emoțional. Multe dintre aceste relații nu încep cu intenția de a deveni «amanți/amanete». Ele evoluează treptat, iar pe parcurs apar mecanisme de raționalizare: «se va schimba», „nu este fericit/ǎ în căsnicie», «relația lor este deja terminată». Aceste gânduri reduc disonanța cognitivă și permit continuarea implicării, chiar și atunci când realitatea contrazice speranțele”, consideră Laura Găvan.
Ce arată studiile
Un studiu publicat în Journal of Personality sugerează că relațiile în care apare o a treia persoană nu sunt întâmplătoare, ci reflectă diferențele dintre ceea ce caută, în general, bărbații și femeile într-un partener. Mai precis, autorii studiului arată că bărbații tind să pună mai mult accent pe atractivitatea fizică, adică pe trăsături asociate mai degrabă unei relații pe termen scurt. În schimb, femeile aflate într-o astfel de relație caută mai des și semne de stabilitate, statut social sau resurse, adică elemente specifice unei relații mai serioase.
Cu alte cuvinte, relațiile extraconjugale nu par să fie doar o întâmplare sau o abatere izolată, ci pot funcționa ca un spațiu de negociere între două feluri de nevoi: pe de o parte, dorința de atracție și validare rapidă, iar pe de alta, nevoia de siguranță și implicare. Asta nu înseamnă că există o predispoziție inevitabilă către infidelitate, ci doar că anumite preferințe pot influența felul în care oamenii ajung să se implice în asemenea relații.
Totodată, cercetătorii spun că aceste relații tind să fie fragile pe termen lung. Motivul este simplu: ele se bazează pe compromisuri și pe nevoi împlinite doar pe jumătate, ceea ce le face instabile.
Un alt studiu recent, publicat în Evolutionary Behavioral Sciences, arată că atât bărbații, cât și femeile tind să investească mai mult în partenerul stabil, iar cadourile, de pildă, pentru o aventură sau o relație ocazională sunt, de regulă, mai modeste decât ne-am aștepta din clișeele promovate de filme.
Așadar, mitul bărbatului care își răsfață amanta cu daruri scumpe nu prea stă în picioare. În viața reală, oamenii par să păstreze investițiile mari, emoționale și materiale, pentru relația pe care vor să o mențină pe termen lung.




























































