Cât de mult îți influențează kilogramele în plus viitorul financiar

Nu toți copiii pornesc cu aceleași șanse în viață. Pentru unii, problemele de greutate din copilărie pot deveni un obstacol real în calea succesului financiar la maturitate. Un studiu recent evidențiază costurile economice ale obezității infantile.

Sursă foto: Shutterstock

Publicată în Journal of Population Economics, cercetarea arată că obezitatea din copilărie nu lasă urme doar asupra sănătății, ci și asupra parcursului educațional, profesional și financiar al unei persoane. Mai exact, copiii care se confruntă cu obezitatea au șanse mai mici să ajungă, ca adulți, la un nivel de venit mai ridicat decât cel al părinților lor.

Studiul a fost realizat de cercetători de la Ball State University, Rutgers University și Universitatea Renmin din China, care au analizat date longitudinale ce au urmărit mii de adolescenți americani din anii ’90 până la vârsta adultă. „Obezitatea infantilă nu este doar o problemă de sănătate, ci și una care afectează direct șansele copiilor de a avea o situație financiară mai bună decât a părinților lor”, a declarat Yanhong Jin, coautoare a studiului. „Până acum, puține cercetări au analizat legătura dintre condițiile din copilărie și posibilitatea de a urca pe scara socială. Noi am vrut să înțelegem mai bine această legătură și ce se poate face.”

Un decalaj care se adâncește în timp

Potrivit autorilor, citați de Psy Post, adolescenții care au fost obezi ajung, în medie, mai jos pe scara veniturilor decât cei care au avut o greutate considerată normală. În unele cazuri, diferența este de aproximativ 20 de puncte procentuale în raport cu poziția economică a părinților. Cu alte cuvinte, chiar și atunci când pornesc din medii similare, copiii cu probleme de greutate au șanse mai mici să „evolueze” din punct de vedere economic.

Această diferență nu apare peste noapte. Ci se construiește treptat, printr-un cumul de factori care încep devreme și se amplifică odată cu trecerea anilor. Printre cei mai importanți se numără rezultatele educaționale mai slabe, problemele de sănătate care persistă la vârsta adultă și dificultățile întâmpinate pe piața muncii. 

Potrivit datelor din Atlasul Mondial al Obezității 2024 aproximativ un sfert dintre copiii români suferă în prezent de obezitate. Tendința este una clar ascendentă, cu un ritm anual de creștere estimat la 3,1% pentru perioada 2020-2035, peste nivelul unor țări vecine precum Ungaria sau Bulgaria. 

Mai puțină educație, mai puține oportunități

Una dintre cele mai clare concluzii ale studiului „Weighing down the future: long-term effects of childhood obesity on intergenerational mobility”, este legată de educație. Copiii cu exces de greutate au o probabilitate mai mică de a termina facultatea și, în general, petrec mai puțini ani în sistemul de învățământ, atrag atenția dezvoltatorii. Acest lucru le limitează încă de la început accesul la slujbe mai bine plătite și la oportunități profesionale stabile.

Apoi intervine sănătatea. Problemele de greutate din copilărie tind să continue și la maturitate, iar odată cu ele apar și alte dificultăți: limitări fizice, risc mai mare de afecțiuni asociate și o calitate a vieții mai scăzută. Toate acestea pot afecta capacitatea unei persoane de a lucra, de a avansa sau de a concura în condiții egale cu ceilalți.

Discriminarea, un factor ignorat

De asemenea, cercetătorii atrag atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat, dar important: discriminarea bazată pe greutate. „La aceste persoane, dovezile indică un nivel mai scăzut de educație, probleme de sănătate persistente și dezavantaje pe piața muncii. Acestea includ o rată mai mare a discriminării raportate la locul de muncă”, a punctat Maoyong Fan, economist și lider al echipei de cercetare.

Participanții cu istoric de obezitate au raportat mai frecvent experiențe negative la locul de muncă și au fost mai puțin prezenți în poziții de conducere sau în domenii mai bine plătite.

În schimb, ei au ajuns să lucreze mai des în sectoare cu venituri mai mici, unde și condițiile de muncă sunt adesea mai precare. Astfel, obezitatea infantilă nu funcționează doar ca o problemă medicală, ci și ca un posibil factor de excludere socială și profesională.

Impactul nu este distribuit egal. Studiul arată că efectele economice sunt mai severe în cazul fetelor, al copiilor proveniți din familii cu venituri mici și al celor care cresc în regiuni deja dezavantajate economic. În aceste contexte, lipsa accesului la servicii medicale mai bune, la educație de calitate sau la sprijin suplimentar poate accentua și mai mult diferențele.

Cu alte cuvinte, acolo unde vulnerabilitatea există deja, obezitatea poate adăuga un nou strat de dificultate. Iar în lipsa unor intervenții timpurii, cercul se poate închide: problemele de sănătate din copilărie se transformă în obstacole economice la maturitate.

O problemă de sănătate publică, dar și de echitate

Autorii studiului spun că rezultatele ar trebui să schimbe felul în care privim obezitatea infantilă. Nu este vorba doar despre prevenirea unor boli sau despre reducerea costurilor din sistemul medical, ci și despre șansele reale pe care un copil le are mai târziu în viață.

Din această perspectivă, investițiile în prevenție, educație nutrițională, acces la servicii medicale și sprijin pentru familiile vulnerabile pot avea efecte care depășesc sfera sănătății. Ele pot influența inclusiv nivelul de educație, accesul la joburi mai bune și capacitatea unei generații de a avea o viață mai bună decât cea a părinților.

„Să reducem obezitatea infantilă înseamnă mult mai mult decât să tăiem din cheltuielile medicale”, a concluzionat Man Zhang, co-autor. „Înseamnă să asigurăm tinerilor un parcurs educațional mai bun, șanse reale pe piața muncii și un viitor financiar mai prosper.”