Dezvoltare personală

În timp ce OpenAI anunță noi măsuri de „igienă digitală” pentru cei aproape 700 de milioane de utilizatori săptămânali ai ChatGPT, psihologii trag un semnal de alarmă: folosirea frecventă a inteligenței artificiale în contexte personale poate afecta autonomia cognitivă, încrederea în sine.

Pentru mulți vârstnici, absența din spațiul digital nu ține de comoditate, ci de frică, rușine și sentimentul de a deveni o povară pentru ceilalți. Într-o societate care își mută tot mai multe servicii în online, lipsa competențelor digitale limitează accesul la informație și reduce autonomia.

Chatboții alimentați de inteligență artificială, precum ChatGPT, se dovedesc un sprijin real pentru persoanele neurodivergente, inclusiv cele cu autism, ADHD sau dislexie, ajutându-le să comunice mai clar și mai încrezător.

Un studiu realizat de cercetătorii japonezi de la Universitatea Kobe arată că persoanele optimiste împărtășesc un tipar comun de activitate cerebrală atunci când își imaginează viitorul. Optimismul nu mai apare doar ca o atitudine, ci ca o strategie cognitivă coerentă.

Adulții cu ADHD sunt de trei ori mai predispuși să lanseze o afacere, potrivit unei analize publicate în Fast Company de Alex Campbell și Katie Friedman. Concluzia contrazice imaginea tradițională a ADHD-ului ca obstacol profesional.

Adolescenții vorbesc cu AI-ul mai mult decât cu părinții. Chatboții devin confidenți, profesori și prieteni: nu judecă și sunt mereu disponibili. Dar când încrederea se construiește mai ușor cu un bot decât cu un om, ce rămâne din relații?

Psihoterapeuții avertizează că fenomenul supranumit „brain rot” (putrezirea creierului - n.r.) are un impact sever asupra dezvoltării cognitive și emoționale a celor mici, manifestând simptome tot mai asemănătoare cu cele ale unei dependențe.

„Un consum exagerat de social media care duce la retragerea emoțională a părintelui este pentru mine un mare semn de alarmă.” Psihologul clinician Andreea Chirilă atrage atenția asupra unui fenomen tot mai des întâlnit în familiile tinere: părinți prezenți fizic, dar absenți emoțional.

1 din 4 liceeni din România a jucat deja la pariuri. În lipsa unor reglementări eficiente și sub presiunea algoritmilor care le vând „câștiguri rapide”, adolescenții ajung tot mai devreme în cercul vicios al dependenței.

În timp ce faptul că Mattel intenționează să introducă inteligența artificială în păpușile Barbie alarmează părinții, psihologul clinician Ana Postelnicu oferă o perspectivă diferită: adevărata amenințare nu e jucăria care vorbește cu copilul, ci părintele care nu o mai face.

Labubu, jucăria cu design atipic creată de artistul Kasing Lung, a devenit un fenomen global. Unele ediții limitate se vând cu zeci de mii de dolari, iar interesul uriaș e alimentat de raritate, blind-box-uri și o comunitate digitală avidă de „unboxing-uri”.

Pentru 86% dintre utilizatorii din România, smartwatchurile au adus schimbări reale în comportament. Dar în timp ce promisiunea unei vieți mai sănătoase se confirmă în cifre, apar și întrebări legate de echilibru, autonomie și presiunea de a fi mereu „în formă”.

Tot mai mulți români înlocuiesc, în zilele noastre, gătitul acasă cu soluții rapide: comenzi prin aplicații, meal kit-uri sau preparate gata de consum. Dar la ce cost? Și, există alternative mai sănătoase?

”Noul eu”, dorința pe care o avem la fiecare început de an. Specialiștii avertizează că rezoluțiile noastre reprezintă o mare responsabilitate față de noi înșine

Sărbătorile pot deveni copleșitoare din cauza presiunii sociale și personale de a fi fericiți. Goana după cadouri și alimente, care multe ajung la coșul de gunoi, ne dau în acele zile sentimentul că am intrat în spiritul Crăciunului, dar acest trend ne costă nu numai la buzunare, ci și timp și nervi

Nu uita vacanta, chiar dacă a trecut și spune-ți.“Nu am chef azi". Aceasta este soluția care te ajută să scapi de depresia post concediu și să te reconectezi la job.