Mitul „îmbătrânirii frumoase”: Ce nu se spune despre corpul femeii după 40 de ani

Piața globală a produselor anti-aging a ajuns la 47 de miliarde de dolari în 2023 și se îndreaptă spre 80 de miliarde până în 2030. Discuția despre longevitate a devenit noua obsesie colectivă: apare în filme, podcasturi și reclame, iar spațiul public e plin de promisiuni: de la injecții cu sânge „vampiric” (terapia PRP) și criogenie, la biohacking. 

Sursă foto: Shutterstock

Când longevitatea devine un joc pentru elite

„În aproximativ 80% din conversațiile despre longevitate, observi bărbați care se adresează altor bărbați", punctează Roma van der Walt, fostă sportivă de performanță și CEO al Vitelle, într-o declarație acordată Women's Health. Cifrele confirmă paradoxul: femeile trăiesc cu peste cinci ani mai mult decât bărbații, dar un raport al World Economic Forum și McKinsey Health Institute arată că petrec mai mult timp luptându-se cu afecțiuni cronice, pentru că, decenii la rând, cercetarea medicală a tratat corpul masculin ca normă, iar femeile au fost subreprezentate în studii; peste asta se adaugă și accesul inegal la îngrijire.

Robin Berzin, medic și fondatoare a clinicii holistice Parsley Health, vede zilnic consecințele acestui dezechilibru. „Există un decalaj major în felul în care e tratată sănătatea femeilor. Discuția e dominată de voci masculine, inclusiv de bărbați care ajung să dicteze protocoale pentru menopauză și fertilitate, ceea ce mă lasă fără cuvinte”, declară ea pentru Women's Health.

În contextul acesta, ideea că tinerețea poate fi „cumpărată” prinde foarte ușor, atrag atenția specialiștii. Ceea ce, în practică, se traduce prin zeci de mii de dolari cheltuiți pe perfuzii cu vitamine și antioxidanți, analize repetate, suplimente luate după scheme rigide și gadgeturi care îți măsoară corpul 24/7, cu aceeași speranță: să te simți iar ca la 18 ani, ignorând principiile de bază. „Cireașa e inutilă dacă nu există tort. Și văd foarte mulți oameni care sar complet peste tort", spune Dr. Berzin pentru aceeași publicație.

Proiecte precum „Rejuvenation Olympics" al lui Bryan Johnson transformă longevitatea într-o competiție cu clasamente și scoruri. „E ca și cum: eu voi fi prima persoană care trăiește până la 110, eu ajung la 150", observă Dr. Berzin. „Dar pentru cei mai mulți dintre noi, miza e să ne simțim bine acum. Și nu o să vină nimeni să ne dea o stea aurie la 150 de ani."

Menopauza: punctul central ignorat

Gabrielle Lyon, medic și consilier Women’s Health, spune că menopauza nu ar trebui tratată ca o surpriză. Dacă vrei să îmbătrânești bine, nu e ceva ce „se întâmplă” pur și simplu, e ceva ce construiești prin alegeri făcute din timp, explică ea.

Cercetări recente arată că ovarele nu țin doar de reproducere. Ele funcționează și ca glande endocrine, care trimit semnale hormonale în tot organismul. Jennifer Garrison, cercetătoare la Buck Institute for Research on Aging, spune că ovarele acționează ca un fel de „centru de comandă” hormonal, care influențează ritmul îmbătrânirii. Iar când funcția ovariană scade, efectele se văd peste tot: în sistemul cardiovascular, în sănătatea oaselor, în funcția cognitivă.

„Practic, fiecare organ din corp are o legătură cu ovarele, iar noi știm încă foarte puțin despre ce înseamnă asta cu adevărat", explică Daisy Robinton, cercetătoare și cofondatoare Oviva Therapeutics, pentru Women's Health. Când nivelul de estrogen devine instabil și apoi intră în declin, corpul își pierde o parte din echilibrul hormonal care ține sistemele „în linie”.

Unele date sugerează că menopauza precoce (înainte de 45 de ani) se corelează cu un risc mai mare de boli cardiovasculare și deces prematur. De asemenea, îndepărtarea ovarelor înainte de 50 de ani, fără terapie hormonală, este, uneori, asociată cu un risc de mortalitate mai ridicat. De aceea, experți precum Kara Goldman, de la Northwestern University, consideră terapia hormonală una dintre puținele intervenții cu potențial real de protecție pe termen lung.

Anne Fulenwider, cofondatoare a start-up-ului Alloy Health, spune că terapia hormonală (suplimentarea cu estrogen) e „biohack-ul de bază” în menopauză. „Există o fereastră de oportunitate în care poți să înțelegi ce se întâmplă în corpul tău și să iei decizii care vor avea un impact pozitiv asupra oaselelor, creierului și inimii tale”, declară ea pentru Women’s Health. Alloy, lansat în 2020 și finanțat cu 16 milioane de dolari, oferă informații despre menopauză, acces la medicație și consultații prin telemedicină.

La rândul ăsu, Monica Molenaar, co-CEO Alloy, subliniază schimbarea de paradigmă: „Vorbim despre cum să trăiești cu adevărat bine în a doua jumătate a vieții. Vrem să demontăm mitul că urmează inevitabil un declin abrupt."

Mușchii și oasele: fundația ignorată

Tot mai multe femei au început să înlocuiască banda de alergare cu kettlebell-ul și curele de sucuri cu creatina. Pentru generația X care intră acum în menopauză, e o schimbare majoră față de rețeta din tinerețe: puține calorii și mult cardio.

Dr. Lyon pune accentul pe un concept pe care îl numește „musclespan”, adică perioada din viață în care îți păstrezi masa musculară. Cu cât intri mai bine „echipată” în anii maturității, cu atât îți va fi mai ușor mai târziu. În plus, pierderea masei musculare e unul dintre primele semne că începe să scadă și densitatea osoasă. Deborah Kado, medic geriatru și co-director al Stanford Longevity Center, atrage atenția că sănătatea oaselor se vede și în forța corpului, și în echilibru: când oasele cedează, cedează și restul.

De pildă, statisticile arată că în SUA, 80% dintre diagnosticele de osteoporoză sunt puse la femei, iar una din patru femei cu vârsta de peste 65 de ani are această afecțiune, conform U.S. Food and Drug Administration. Scăderea estrogenului la menopauză accelerează pierderea de masă osoasă, în timp ce la bărbați lucrurile evoluează mai lent.

Soluția? Să intri în menopauză cu oase cât mai solide, susțin specialiștii. Vârful densității osoase se atinge în jurul vârstei de 30 de ani, apoi începe scăderea inevitabilă. „Niciodată nu e prea devreme să începi", spune Dr. Kado pentru Women's Health.

Recomandarea practică a Dr. Lyon constă în antrenamente de forță (greutăți, kettlebell, bodyweight greu - flotări/tracțiuni -, aparate),  de trei ori pe săptămână și, cel puțin o dată pe săptămână, o sesiune de intensitate ridicată. Dar fără extreme. „Există tendința de a vorbi în alb și negru: forța e bună, cardio e rău. E fals. Una din trei femei moare din cauza unei boli cardiovasculare. Avem nevoie de cardio", punctează Roma van der Walt.

Ce urmează

„În sfârșit oamenii au început să accepte că îngrijirea medicală pentru femei nu poate copia modelul construit pentru bărbați", observă Roma van der Walt.

Dar ca schimbarea să fie reală, e nevoie de investiții serioase în cercetarea sănătății femeilor și de studiile longitudinale. „Ne lipsesc piese esențiale ca să înțelegem chiar și cum funcționează, în mod normal, corpul unei femei", spune Robinton. De exemplu, cercetări recente sugerează că ciclul menstrual ar putea influența eficiența unor tratamente pentru cancer, dovada clară a cât de multe informații ne lipsesc încă.

În paralel, femeile au nevoie de soluții concrete: analize suplimentare, monitorizarea profilului lipidic în perimenopauză (când colesterolul poate crește brusc), investigații pentru sănătatea oaselor. Și, poate cel mai important, conversații normale despre antrenamente de forță și sănătatea hormonală, fără jenă și ocolișuri. 

„În timp ce încerci să nu mori, nu uita să trăiești”, conchide Dr. Berzin.