Ce mănânci în 2026 ca să scapi de foamea compulsivă
0După un an în care proteinele au fost vândute drept soluție universală pentru slăbit, experții consultați de Vogue împing discuția într-o zonă mai puțin glam: mâncare integrală, fibre care hrănesc microbiomul, grăsimi bune și ingrediente care țin apetitul sub control.
Peste 1,5 milioane de britanici folosesc medicamente cu semaglutidă pentru pierderea în greutate, recomandate inițial în caz de diabet. Marea provocare rămâne, însă, menținerea greutății după oprirea tratamentului. Citată de Vogue, dr. Federica Amati spune că în 2026 atenția oamenilor se îndreaptă spre alimente care susțin hormonii foamei.
Fibrele din plante trec nedigerate prin intestin și ajung în colon, unde sunt fermentate de bacterii. Acolo se activează mecanismele de sațietate: intestinul comunică cu sistemul hormonal, iar creierul primește semnalul că e suficient. Bananele verzi, leguminoasele, ovăzul, mazărea, varza, anghinarea și alimentele fermentate (precum kimchi) susțin acest circuit și cresc producția de acizi grași cu lanț scurt, cum e butiratul, importanți pentru sănătatea metabolică.
Rhian Stephenson, nutriționist și fondator Artah, susține că în 2026 nu mai contează doar câtă fibră consumi, ci ce tip alegi concret, cât să ai o energie mai stabilă, pofte mai ușor de controlat și inflamație mai redusă în corp.
Supa de la micul dejun
Supele au ajuns să înlocuiască cerealele sau ouăle prăjite la micul dejun. De pildă, Kat Chan, nutriționist, spune că e una dintre cele mai echilibrate alegeri pe care le putem face, mai ales în lunile reci. „Îmi place că nu respectă regulile clasice ale micului dejun”, explică ea pentru Vogue. „Într-un bol de supă poți include proteine, grăsimi sănătoase și fibre. E caldă, hidratantă, stabilizează glicemia și susține digestia.”
De la tofu și ouă fierte până la legume verzi, alge, morcovi sau tăiței, posibilitățile sunt nelimitate. Pentru cei care uită să bea apă pe parcursul zilei, atrage atenția specialista, supele și ceaiurile din plante devin soluția ideală pentru hidratare și o piele strălucitoare.
Cei mai subestimați aliați
Alimentele cu gust amar pot ajuta digestia, pentru că stimulează secreția de acid gastric și producția de enzime, ceea ce ușurează descompunerea proteinelor și grăsimilor, explică Rosemary Ferguson, nutriționist, pentru sursa citată. În această categorie intră cicoarea, rucola și grepfrutul, care susțin tranzitul și ficatul.
Dr. Nirusha Kumaran spune că rodia merită atenție nu doar pentru antioxidanții pe care îi conține, ci și pentru că o o parte dintre compușii ei sunt transformați în intestin în urolitină A, studiată pentru rolul pe care îl are în funcționarea mitocondriilor.
Căutările pe internet pentru „cele mai bune alimente pentru sănătatea creierului" au crescut cu peste 5.000% în ultima lună, iar acizii omega-3 devin din nou la modă, mai arată Vogue. Dr. Julie Fratantoni, cercetătoare în neuroștiințe, spune că peștele gras este una dintre cele mai bune alegeri alimentare pentru sănătatea creierului pe termen lung.
De exemplu, somonul, macroul, anșoa, sardinele și heringul (grupate uneori sub acronimul SMASH) sunt pești grași bogați în omega-3 și, în general, cu un conținut mai redus de mercur decât speciile mari prădătoare. Studiile arată că una-două porții de pește pe săptămână se asociază cu o îmbătrânire cerebrală mai lentă și cu un risc mai mic de boli neurodegenerative. Peștele gras aduce și DHA, un tip de omega-3 important pentru funcționarea neuronilor, cu rol în memorie, învățare și reducerea inflamației.
Atenție la substanțele chimice din farfurie
PFAS, numite și „substanțe chimice eterne”, sunt urmărite tot mai atent de autorități, pe fondul îngrijorărilor legate de efectele asupra sănătății. Se pot găsi în apă și în unele ambalaje tratate pentru a rezista la grăsime și umezeală, de unde pot ajunge în alimente. Pot apărea și în anumite suprafețe antiaderente. Catherine Hurley Arbibe, fondatoare a Newroad 30, recomandă să reducem pe cât posibil contactul cu astfel de materiale și să folosim mai des fontă, oțel inoxidabil sau ceramică, iar pentru băuturi, recipiente din sticlă.
În opinia lui Dr. Karan Rajan, medic și fondator al Loam, 2026 va fi „anul polifenolilor”. Sunt compuși naturali din plante, prezenți în special în fructe și legume intens colorate, dar și în măsline, cafea, cacao sau ceai. Au efect antioxidant și antiinflamator. Deși nu sunt fibre, pot hrăni indirect microbiomul, cu un rol asemănător prebioticelor.
Uleiul extravirgin de măsline, nucile, semințele și leguminoasele sunt surse excelente de polifenoli, spune el.
Pe urmă, șofranul este studiat pentru efectele pe care pare să le aibă asupra stării noastre emoționale. Mai precis, unele cercetări spun că ar ameliora anxietatea ușoară, simptomele PMS și schimbările emoționale din perimenopauză. În 2026, șofranul începe să fie folosit și în produse alimentare, nu doar în suplimente, precum ceaiuri, supe și băuturi fără alcool.
În 2026, nu mai contează doar ce scrie pe etichetă, ci și cum a fost produs alimentul pe care îl achiziționăm, mai spun specialiștii. Agricultura regenerativă, rotația culturilor și reducerea pesticidelor sunt practici din ce în ce mai apreciate, în contextul în care un sol bogat în minerale și microorganisme dă, în general, produse mai dense nutrițional.
Se încarcă comentariile...
