„Blue Monday”, între mit și realitate. Ce e real, ce e PR și cum îți protejezi sănătatea mintală iarna
0Anul acesta, „Blue Monday”, considerată de unii „cea mai deprimantă zi a anului”, pică pe 19 ianuarie. Ce stă, de fapt, în spatele acestui mit devenit viral și cum trecem mai ușor peste o zi despre care ni se spune că ar fi mai tristă decât toate celelalte?
Pentru unii, mijlocul lui ianuarie e momentul în care entuziasmul de Anul Nou se evaporă complet: zile scurte, frig, lumină puțină și energia aceea care pare că se termină mai repede decât ziua. După sărbători, încep și calculele: cheltuieli mai mari, facturi, poate și rezoluții care nu mai sună la fel de realist ca pe 1 ianuarie. Și, când peste toate se adaugă încă o zi cu drumuri de făcut prin ger și hârtii care te așteaptă la job, tentația de a rămâne sub pătură devine foarte serioasă. În contextul acesta apare și „Blue Monday”, ziua despre care se vehiculează că ar fi „cea mai deprimantă din an”.
„Blue Monday”, un mix de speculații și marketing
Câte un pic din toate, dar suficient cât ideea să prindă și să devină virală. Povestea „Blue Monday” începe în 2005, când Sky Travel, un canal TV britanic, anunță că ar fi „calculat”, împreună cu un psiholog, care este cea mai deprimantă zi a anului.
Psihologul Cliff Arnall, prezentat atunci drept specialist în tulburări sezoniere la Universitatea din Cardiff (Țara Galilor), a luat mai mulți factori asociați cu perioada de iarnă (vremea, lipsa luminii, nivelul de energie, motivația, presiunea financiară resimțită după sărbători) pe care i-a pus într-o ecuație. Rezultatul? „Vârful” nivelului de „nefericire” ar apărea în a treia zi de luni din ianuarie.
Arnall a prezentat inclusiv o „ecuație” care ar explica de ce a treia zi de luni din ianuarie ar fi cea mai dificilă emoțional:
[W + (D – d)] × TQ / M × NA = Blue Monday
Unde:
W (weather) - vremea
D (debt) - datoriile
d (monthly salary) - salariul lunar
T (time since Christmas) - timpul trecut de la Crăciun
Q (time since failed quit attempt) - timpul scurs de când ai renunțat la rezoluții
M (low motivational levels) - nivelul scăzut de motivație
NA (need to take action) - nevoia de a acționa
„După entuziasmul de Crăciun și Anul Nou, când totul pare posibil și rezoluțiile sună convingător, inevitabil se revine la ritmul obișnuit. Zilele sunt încă foarte scurte (încep să crească abia după 21 decembrie), iar peste lipsa de lumină se așază și partea practică: facturi, rate, cheltuieli de recuperat după sărbători,” a declarat Arnall pentru NBC News în 2005.
„Din perspectivă psihologică, este important de subliniat că nu există o bază științifică solidă care să susțină ideea că o anumită zi din calendar poate provoca depresie. Stările emoționale sunt rezultatul unor procese complexe, influențate de factori personali, sociali și biologici, nu de o dată fixă. Numeroși psihologi, matematicieni și cercetători au contestat validitatea formulei, considerând-o pseudostiințifică și lipsită de rigoare metodologică,” spune în exclusivitate pentru Adevărul psihologul, Aloma Odogwu.
Hormonul fericirii intră și el în jocul speculațiilor din „Blue Monday”
Cu timpul, „Blue Monday” a fost demontat, fiind mai degrabă o poveste de PR decât un concept cu bază științifică solidă. Specialiștii în comunicare au explicat că „formula” a fost folosită, de fapt, ca parte dintr-o strategie de marketing menită să stimuleze interesul pentru vacanțe, într-o perioadă în care oamenii încep să își planifice escapadele de peste an. În esență, ideea ar fi fost creată pentru a ajuta o companie de turism din Londra să înțeleagă mai bine când fac oamenii rezervări și ce tendințe apar în ianuarie.
Cei care au popularizat „Blue Monday” au înțeles mecanismul prin care, atunci când te simți la pământ, cauți instinctiv ceva care să-ți îmbunătățească starea. Creierul are propriile lui mecanisme de reglare. Dopamina ține de motivație, serotonina influențează dispoziția, iar oxitocina apare mai ales în relații și în sentimentul de apropiere. Când suntem obosiți sau stresați, nevoia de confort crește și asta se simte. Iar industria știe să profite de moment.
De aici până la un mesaj de marketing e doar un pas. Dacă le spui oamenilor că azi e „cea mai deprimantă zi a anului”, le oferi și o soluție la îndemână: o rezervare, un plan, o evadare. Exact asta a făcut, de altfel, industria turismului în jurul conceptului „Blue Monday”: a transformat o stare vagă de oboseală și nemulțumire într-un impuls de a cumpăra ceva care promite confort imediat.
O vacanță poate funcționa ca un fel de ancoră psihologică. Nu pentru că îți rezolvă problemele, ci pentru că îți oferă un plan concret, o recompensă. În momentele în care motivația scade, simplul fapt că „urmează ceva” îți poate schimba starea. Muncești altfel când știi că te așteaptă câteva zile de pauză.
Și totuși de ce a prins atât de bine „Blue Monday”
Așadar, din punct de vedere științific, nu există dovezi solide care să confirme că „Blue Monday” ar fi, într-adevăr, cea mai deprimantă zi a anului. Cu toate astea, conceptul a prins rapid și a rămas în cultura populară, tocmai pentru că mulți oameni se regăsesc în starea generală a lunii ianuarie, iar a treia zi de luni devine un fel de simbol al momentului în care „revii la realitate” după sărbători.
„Conceptul de Blue Monday oferă o etichetă simplă pentru o stare emoțională difuză, ceea ce poate aduce un sentiment de validare: „nu sunt doar eu, e ceva general”. Totuși, această simplificare poate fi problematică, deoarece riscă să banalizeze problemele reale de sănătate mintală și să sugereze că stările de depresie sunt temporare și legate de calendar” avertizează psihologul Aloma Odogwu
Specialiștii atrag atenția că TAS (Tulburarea afectiv sezonieră) chiar există. I se mai spune și „depresie sezonieră”. TAS este legată strict de schimbările de anotimp și este specifică iernii, afectând chimia creierului. Lipsa luminii solare afectează serotonina, neurotransmițătorul fericirii și melatonina, hormonul somnului.
Putem să trecem mai bine prin iarnă prin diferite forme de terapie: petrecerea timpului afară, în spații libere dar în orele de lumină, la care adăugăm exerciții fizice regulate, acasă sau la sala de fitness, o alimentația echilibrată, un somn suficient, menținerea legăturilor sociale, cititul, tricotatul, toate acestea pot contribui la starea noastră de bine.
Schimbarea de mindset și conceptul nordic de „hygge”: cum gestionăm tristețea de iarnă
Este cunoscut că rezolvarea unei situații, sau depășirea unei stări mai puțin plăcute vine și din modul cum ne uităm la ea. Psihologul Kari Leibowitz, autoarea cărții „How to winter: harness your mindset to thrive on cold, dark, or difficult days” vorbește despre „reframing”, o „reîncadrare” a modului prin care ne poziționăm față de iarnă.
Când iarna te trage în jos, nu e obligatoriu să „repari” totul cu forța. Uneori ce ajută e să-ți schimbi așteptările. În sezonul rece e firesc să ai mai puțină energie și să te miști mai greu.
În loc să tratezi iarna ca pe o perioadă pe care trebuie s-o înduri până trece, poți s-o privești altfel: mai mult somn, mai multă grijă față de propriul corp, mai puține lucruri de bifat în agendă. Nu înseamnă să devii leneș, ci să fii realist.
De altfel, specialiștii susțin că și modul în care vorbim despre iarnă este important. De exemplu, dacă o descrii zilnic ca pe o pedeapsă, exact așa se simte. În schimb, dacă o vezi ca pe o perioadă în care te retragi puțin, te aduni și îți refaci bateriile, parcă devine mai ușor de dus.
Nordicii au o idee simplă pentru asta: hygge, adică să-ți faci viața mai confortabilă în lunile reci. Lumină caldă în casă, mâncare simplă, cărți, muzică, întâlniri scurte cu oameni buni. Genul acela de lucruri mici care te țin pe linia de plutire până la primăvară.
Soluții și execiții practice pe care le putem aplica de ”Blue Monday”
Într-o perioadă a anului caracterizată de oboseală, lumină naturală redusă și presiuni psihosociale, psihologul Aloma Odogwu recomandă în interviul acordat „Adevărul” câteva tehnici utile:
Meditația și reglarea atenției
Studiile din ultimii ani arată că practica regulată a meditației contribuie la reducerea stresului, îmbunătățirea stării de spirit și creșterea capacității de autoreglare emoțională. „Cercetările coordonate de Dr. Joe Dispenza, realizate în colaborare cu universități și echipe de neurocercetare, indică modificări măsurabile la nivel cerebral și fiziologic (activitate cerebrală, variabilitatea ritmului cardiac), asociate cu practici de meditație și cultivarea emoțiilor pozitive” spune psihologul.
Respirația conștientă
Respirația este unul dintre cele mai accesibile instrumente de reglare a sistemului nervos. Exercițiile simple de respirație lentă și profundă pot reduce activarea sistemului de stres și pot induce o stare de calm, claritate și prezență.
„Practicată constant, respirația conștientă ajută la ieșirea
din ciclul gânduri negative - emoții dificile - comportamente de evitare,” subliniază specialistul.
Înțelegerea ciclului gânduri–emoții–comportament
Psihologia cognitivă arată că modul în care interpretăm realitatea ne influențează direct starea emoțională și comportamentele noastre. Gândurile negative repetitive pot menține o stare de apatie sau tristețe și pot avea efecte inclusiv asupra sănătății fizice. Observarea și reformularea acestora reprezintă un pas important în prevenirea instalării unei stări emoționale persistente.
Cultivarea emoțiilor pozitive în mod intenționat
„Conform cercetărilor din neuroștiințe, emoțiile precum recunoștința, bucuria sau compasiunea nu sunt doar „stări plăcute”, ci influențează direct funcționarea creierului și a corpului. Activități simple, conectarea cu ceilalți, aprecierea micilor reușite, ritualuri zilnice de început de zi, pot stimula neurotransmițori precum dopamina și oxitocina”, completează psihologul.
Când este nevoie, sprijin specializat
Este esențial de menționat că, dacă stările de tristețe, lipsă de energie sau anxietate persistă, acestea nu trebuie puse pe seama unei zile din calendar. „În astfel de situații, sprijinul psihologic de specialitate este recomandat, indiferent de perioada anului”, avertizează Aloma Odogwu.
Se încarcă comentariile...
